Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” de la Istanbul –Dragoș Niță, director, Șeila ÇELIK (Suliman), Nausica Cătălina MIRCEA și Alina Lascu – organizează, în perioada 5 – 10 septembrie 2023, ”Săptămâna Culturală Românească” la Istanbul, sub egida Anului Cultural Dimitrie Cantemir – 2023, la Atatürk Kültür Merkezi (AKM), unul dintre proiectele simbolice de modernizare a Republicii Turcia în domeniul culturii și artei. O serie de manifestări culturale (muzică clasică, etno-jazz, folclor, literatură, film, artă vizuală, costume populare românești din colecția actriței Ștefana și a creatorului de modă român Cristian Samfira) sunt reunite sub egida „Anului Cultural Dimitrie Cantemir – 2023“ și marchează, de asemenea, celebrarea a 145 de ani de relații diplomatice româno-turce Proiectul este realizat în parteneriat cu misiunile diplomatice ale României, acreditate în Republica Turcia, respectiv cu Ambasada României de la Ankara și Consulatul General de la Istanbul, cu Atatürk Kültür Merkezi (AKM), cu Ministerul Culturii și Turismului din Turcia. Președintele ICR Liviu Jicman și Andrei Novac, secretarul de stat al Ministerului de Externe, au participat la evenimentele Săptămânii Culturale Românești la Istanbul .
Miercuri, 6 septembrie 2023, au avut loc o șezătoare tradițională românească, precum și vernisarea expoziției de costume populare românești din colecția actriței Ștefana Samfira și creatorului de modă român Cristian Samfira, vernisaj întregit de recitalul de muzică tradițională susținut de Ilinca Din și Mihaela Lucia Pițigoi.
Agențiadecarte.ro vă prezintă textul citit de actrița Ștefana Samfira la vernisarea expoziției de costume populare vechi românești de la AKM-Istanbul.
Un pașaport pentru identitate!
Costumul tradițional este reprezentarea vizuală a unei culturi, ține loc de pașaport, îl identifică pe om și poziția lui în spațiu, reflectă obiectiv starea unei culturi prin reprezentările concrete ale concepțiilor asupra lumii – credință, etică, ierarhizarea în funcție de vârstă și de nivel social.
Avem însemnate pe material ritmurile ciclului unei vieți, fiind în același timp și obiect și semn.
Variantele regionale și locale sunt fondate atât pe sursele autohtone cât și pe un sistem complex de influențe, se formează prin contact direct sau indirect, subliniind astfel și mai tare valoarea etnică- adâncind conceptul de familiar/străin, expresia cea mai semnificativă a identității culturale.
În aceasta expoziție – pe care am numit-o „Alai”, avem costume din mai multe regiuni- Oltenia, Mehedinți, Dolj, Argeș, Muscel, Pădureni, se observă tehnicile diverse de croi și coasere, culorile, motivele diferite.
Am pornit de la povestea căsătoriei străbunicii mele. Ea s-a măritat cu un bărbat din altă regiune a țării și m-a făcut, prin povestea ei, să înțeleg concret ce înseamnă dezrădăcinarea și îmbrățișarea unor obiceiuri noi, cum ajungi să împaci trecutul cu prezentul pentru a crea un viitor ideal. De aceea avem în acest Alai al miresei, participante din regiuni diferite ale țării, sunt tânăra mireasă, mama, bunicile, verișoarele, prietenele, diferite toate, dar având aceeași rădăcină.
Domnulle director Dragoș Niță, vă mulțumim pentru onoarea de a fi prezenți la un eveniment de o asemenea anvergură, Săptămâna Culturală Românească, în anul Dimitrie Cantemir aici în Istanbul.
Ne bucurăm și eu și Cristian că avem ocazia de a împărtăși cu dumneavoastră o mică parte din colecția noastră de costume populare – parte moștenite, parte adunate din diverse locuri ale țării. Costumele datează de la început de secol XX, sunt cusute manual, pe pânze țesute la război, în casă.
Ștefana SAMFIRA
