Cu un respect deosebit va fi trecut în revistă marele savant român Eugen Coșeriu (Eugeniu Coșeriu sau Eugenio Coșeriu, n.27 iulie 1921, comuna Mihăileni, județul interbelic Bălți, România, actualmente Republica Moldova – d. 7 septembrie2002, Tübingen, Germania; profesor universitar la Universitatea din Bonn și Tübingen, Germania), filolog și filozof al limbajului, filolog romanist cu reputație universală, doctor în filologie și filozofie, membru de onoare al Academiei Române, Doctor Honoris Causa – titlu onorific acordat de către 50 de universități din întreaga lume, în cele din urmă, intelectualul care este considerat „unul dintre cei mai importanți lingviști ai secolului XX”, Domnia sa fiind și fondatorul primei școli lingvistice din America de Sud și al Școlii lingvistice de la Tübingen.
Denumit „Părinte a ceea ce azi se numește lingvistica integrală”, Eugen Coșeriu este savantul care a înălțat în lume valorile naționale românești și anume: limba română, identitatea culturii române prin știința lingvisticii – învățătură ce studiază limba și legile ei în dezvoltare. În opinia doctorului în științe filologice Mircea Borcilă (lingvist, scriitor, poetician, profesor la Universitatea din Cluj), cele realizate de Eugen Coșeriu în lingvistica integrală se prezintă astfel: „Relevant pentru contextul de faţă trebuie considerat, înainte de toate, faptul că în opera lui E. Coşeriu se prefigurează, încă din perioada timpurie menţionată, fundamentele teoretice ale noii orientări disciplinare, care fac, în acelaşi timp, posibilă întemeierea ştiinţifică a metaforologiei ca domeniu central al lingvisticii vorbirii şi ca moment crucial în constituirea „abordării antropologice” în acest domeniu (supra, 1.1). La nivelul ei cel mai profund, mutaţia coşeriană constă, astfel, în (re)întemeierea epistemologică a lingvisticii ca ştiinţă a culturii, aport crucial prin care se furnizează, în acelaşi timp, bazele de principiu ale studiului autentic „antropologic” al „creaţiei metaforice în limbaj”[1]. Respectiv, Mircea Borcilă susține: „Eugen Coșeriu a fost „cel mai strălucit exponent al culturii române în planul universal al științelor omului”. Cât privește fenomenul, în urma sutelor de lucrări în domeniul lingvisticii, scrise de profesorul Eugeniu Coșeriu, respectivele opere fiind traduse într-un număr de limbi străine nespus de mare, inițial majoritatea create în germană, franceză, spaniolă, italiană, engleză, iar aprecierile pozitive și pline de respect față de marele savant român au fost realizate de numeroși oameni de știință din întreaga lume, printre ei numărându-se lingvistul și scriitorul japonez Kennosuke Ezawa cu lucrarea „Sprachsystem und Sprechnorm: Studien zur Coseriuschen Sprachnormtheorie”/ „Sistemul limbajului și norma de vorbire: Studii privind teoria normelor de limbaj a lui Coserius”, profesorul german de lingvistică romanică Johannes Kabatek (Universitatea din Zürich) cu lucrarea „Die unveroffentlichten Manuskripte Eugenio Coserius – eine Projektskizze”/ „Manuscrisele inedite ale lui Eugenio Coserius – schiță de proiect”, doctorul spaniol în științe sociologice și educație Jesús Martínez del Castillo cu lucrarea „Eugenio Coseriu (1921-2002) en los comienzos del siglo XXI”/ „Eugenio Coseriu (1921-2002) la începutul secolului XXI”; lingvistul și savantul spaniol María Luisa Calero Vaquera cu lucrarea „Estudios lingüísticos y literarios. In memoriam Eugenio Coseriu (1921-2002)”/ „Studii lingvistice si literare. In memoriam Eugenio Coseriu (1921-2002)”; profesorul spaniol Fernando Rivera Cárdenas (Universitatea din Cordoba); savantul și scriitorul german Horst Geckeler, care a scris renumita lucrare împreună cu savantul și filologul german Jürgen Trabant „Logos Semantikos: Studia Linguistica in Honorem Eugenio Coseriu, 1921-1981, Volume 4”/ „Siglele Semantikos: Studii lingvistice în cinstea Eugenio Coseriu, 1921-1981, Volume 4”; savanții și lingviștii francezi Xavier Perret Limoges și Lambert Lucas; doctorul olandez în filozofie Peter Koch; lingviștii spanioli Francisco Marsá, Emilio Alarcos, Gregorio Salvador, cât și mulți alții.
Remarcabil ar fi un lucru de semnalat: în anul 1994 Eugen Coșeriu realizează un interviu cu revista semestrială Paradigma din Spania, nr.6-7-8, pagina 8-9 (publicație produsă de Centrul de Cercetare Educațională Paradigma (CIEP), situat în Departamentul Componenta Didactică a Universității Pedagogice Experimentale Libertador (Nucleul Maracay) care este certificat de Fondul Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare, FONACIT), unde la una dintre întrebări renumitul profesor și savant răspunde: „Am avut noroc, m-am dezvoltat liber în alte țări”. Într-adevăr, un răspuns corect și argumentat, deoarece libertatea într-un mediu democratic contează nespus de mult în viața și evoluția omului – unul dintre factorii ce influențează dezvoltarea propriu-zisă.
Marele profesor și savant român Eugen Coșeriu nu a publicat cărți de poezie și proză (doar câteva cicluri de versuri și povestiri publicate în reviste literare precum Cuget Moldovenesc, Viața Basarabiei, Limba Română – „Sângele nostru”, „Anotimpul ploilor”, „Omul cu floarea în buzunar”, etc.), însă a lăsat în urma sa un patrimoniu imens de bunuri culturale ce aparțin întregii omeniri, această bogăție spirituală fiind despre știința lingvisticii, despre principiile fundamentale ale filologiei, limba română având locul de cinste la temelia cercetărilor. Cu dragoste pentru țara natală, dar și pentru întreg neamul românesc (lucrări: „Latinitatea orientală”, revista Limba Română, nr. 3 (15), 1994, pagini 138, Chișinău, Comunicare prezentată la Congresul al V-lea al Filologilor Români. Iaşi-Chişinău, 6-9 iunie 1994; „Limba română este patria mea. Studii. Comunicări. Documente”. Antologie de texte publicate în revista Limba Română, Chişinău, 1991-1996. Chişinău, 1996, pagini 344”; „Unitatea limbii române – planuri și criterii”, revista Limba Română, p.121-205; alte), Eugen Coșeriu în cadrul Conferinței Științifice „Unitatea limbii române – cu privire specială la Basarabia și Bucovina” (București, 1994) s-a referit și la practicile de „purificare lingvistică” la care recurg autoritățile de la Chișinău, promovând ideea existenței unei limbi moldovenești, în contextul dat Domnia sa menționând: „a promova sub orice formă o limbă moldovenească, deosebită de limba româna este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greșeală naivă, ori o fraudă științifică. Din punct de vedere istoric și practic este o absurditate, o utopie și din punct de vedere politic e o anulare a identității etnice și culturale a unui popor și deci un act de genocid etnico-cultural”. Respectiv, adăugând: „limbă a culturii și limbă de stat este limba română pentru întreg spațiul carpato-danubiano-nistrean”.
Așadar, distinsul profesor și savant român Eugen Coșeriu este cunoscut în mondialitate în calitate de întemeietor al lingvisticii integrale, știință ce tratează legile limbajului uman. Ca urmare, opera celebrului om de știință Eugen Coșeriu simbolizează valoare intelectuală și spirituală în istoria și cultura unui popor, totodată acest lucru reflectă și ponderea națiunii române în cultura universală – lucruri demne de apreciere. Deci, în memoria acestui mare intelectual, națiunea română ar urma să organizeze în fiecare an activități solemne prin care să comemoreze amintirea despre personalitatea Eugen Coșeriu, identitate care va fi eternă în cultura și știința internațională.
1.Mircea Borcilă. Lingvistica integrală și fundamentele metaforologiei. pag.55-56. http://www.dacoromania.inst-puscariu.ro/articole/2002-2003_3.pdf
Galina MARTEA
