spot_img

”Fiicele Ialtei”– culisele Conferinței de la Ialta, prin experiența a 3 femei celebre

Unul dintre cele mai importante momente istorice după Al Doilea Război Mondial, Conferința de la Ialta din februarie 1945 este intens dezbătută și astăzi, la mai bine de jumătate de veac de când a avut loc. Urmările summitului care a împărțit Europa (și unele state, ca Germania) în două și a creat premisele Războiului Rece au fost resimțite direct, pe pielea lor, de milioane de est-europeni. Ce lucruri noi mai pot fi spuse despre acest moment istoric? Deschiderea arhivelor familiei Churchill și informații private de la urmașii președintelui Roosevelt și charismaticului Averell Harriman, unul dintre cei mai influenți americani ai vremii, au scos la lumină detalii interesante despre culisele Conferinței de la Ialta. Rolul pe care l-au avut fiicele celebrilor politicieni la summit este unul dintre ele. Scriitoarea americană Catherine Grace Katz, care a studiat istoria la Harvard și Cambridge abordează subiectul în cartea sa de debut, ”Fiicele Ialtei”, publicată de Editura Trei. Subtitlul volumului – „Familiile Churchill, Roosevelt și Harriman: O poveste de dragoste și război” – sugerează perspectiva inedită a autoarei asupra episodului Ialta.  

            Când urmașii fostului premier britanic Winston Churchill au oferit pentru prima dată acces la arhivele fiicei acestuia, Sarah Churchill, familia și-a dorit ca un tânăr istoric să scrie în premieră despre relația specială dintre tată și fiică. Printr-o conjunctură favorabilă, Catherine Grace Katz a fost acel istoric, iar abundența informației dezvăluite pentru prima dată publicului a determinat-o să o dezvolte într-o carte. Aceasta cu atât mai mult cu cât a descoperit că între familiile Churchill, Roosevelt și Harriman existau legături de generații, care există și astăzi. Accesul la documente private din arhivele celor trei familii au transformat Fiicele Ialtei într-un volum istoric de o factură cu totul specială – o poveste despre relația tandră dintre 3 fiice și celebrii lor tați, dezvăluiri pline de culoare din viețile acestora și informații în premieră despre un moment istoric crucial. 

      Fiicele Ialtei, dezvăluiri din culisele vieților lui Roosevelt, Churchill și Averell Harriman

            Care a fost motivul care i-a determinat pe Cei Trei Mari – cum au fost numiți Churchill, Roosevelt și Harriman – să meargă însoțiți de fiicele lor la summitul care avea să schimbe fața lumii după Al Doilea Război Mondial? „A fost vorba despre încredere”, explică scriitoarea americană într-un interviu publicat pe site-ul personal. „În acest mediu marcat de interese personale, înșelăciune și spionaj, fiecare tată avea nevoie de cineva alături de el, de o fiică diplomată care să înțeleagă complexitatea momentului și să facă față dansului delicat al diplomației internaționale”. Dar mai cu seamă, aveau nevoie de persoane apropiate, cu care să poată vorbi deschis chiar și despre cele mai intime secrete. Iată câteva exemple: la acea vreme, secretul lui Averell Harriman, ambasadorul american în URSS, era legătura ilicită cu Pamela Churchill – nora premierului britanic, considerată ultima mare curtezană a secolului 20, iar marea taină a președintelui american era starea precară de sănătate (de altfel, acesta a murit din cauza afecțiunii cardiace la numai două luni după conferință). 

            Catherine Grace Katz realizează portrete pline de culoare ale fiicelor lui Churchill, Roosevelt și Harriman și pe lângă relația cu tații lor oferă detalii interesante din viețile acestora. Sarah Churchill, fiica în vârstă de 30 de ani a premierului britanic, fusese actriță de teatru înainte de război. A jucat după aceea în mai multe filme – „Nunta regală”, în care îl are partener pe Fred Astaire, a primit două nominalizări la Oscar. Sarah avea o minte sclipitoare și, dintre cei 3 copii ai premierului britanic, era confidenta și partenera lui. Legendarul Winston Churchill avea încredere oarbă în opiniile politice ale fiicei sale. 

Anna Roosevelt avea la momentul Ialta 38 de ani, 3 copii și era singura persoană care cunoștea gravitatea bolii președintelui american. Nici serviciile secrete, nici chiar soția acestuia nu știau că în februarie 1945 Roosevelt își trăia ultimele zile. 

Glamouroasa Kathleen Harriman, în vârstă de 27 de ani în acea vreme, era fiica unuia dintre cei mai bogați americani – al patrulea în topul averii – numit ambasador în URSS. Kathleen Harriman se descurca la fel de bine pe pârtia de schi sau la călărie, precum și în saloanele diplomatice. Ba chiar învățase limba rusă, pentru că tatăl ei nu avea un talent în domeniul acesta. Cele 3 tinere sunt eroinele necunoscute ale Conferinței de la Ialta. „Am studiat Conferința de la Ialta, dar nu știam că Sarah – sau Anna Roosevelt sau Kathleen Harriman – au fost acolo”, spune autoarea. 

                                    Fiicele Ialtei ajunge pe marile ecrane 

            Prin bogăția de detalii picante pe care le oferă, cartea de debut a lui Catherine Grace Katz, Fiicele Ialtei,s-a dovedit foarte ofertantă și pentru cinematografie. Drepturile de ecranizare au fost cumpărate de Sony Pictures și de Amy Pascal, producătoare nominalizată la Oscar. „Amy Pascal a produs filmul favorit al familiei noastre, Liga feminină de baseball (A League of their Own), despre o echipă de baseball formată numai din femei, precum și Fiicele doctorului March (Little Women). Ne-am distrat în familie selectând în distribuția filmului actorii preferați, deși nu am niciun cuvânt de spus în partea aceasta de producție. Eu și mama mea am căzut de acord că Jon Hamm ar putea fi un excelent Averell Harriman, diplomatul care era cunoscut ca unul dintre cei mai frumoși și mai bogați oameni din America”, explică autoarea cărții Fiicele Ialtei.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508