spot_img

Editura Publisol anunță pachetul special de cărți semnate de reputatul istoric Julian Jackson: „Franța: Anii întunecați, 1940-1944” și „Căderea Franței. Invazia nazistă din 1940”

Editura Publisol a pregătit o ofertă specială pentru cititorii cărților semnate de reputatul istoric Julian Jackson. Cele două volume, ”Franța: Anii întunecați, 1940-1944” și ”Căderea Franței. Invazia nazistă din 1940” sunt disponibile într-un pachet special pe site-ul publisol.ro la prețul de 69,90 lei.

Profesor de istorie modernă la Queen Mary, University of  London, Julian Jackson este unul dintre cei mai mari specialiști în istoria Franței secolului XX. A studiat la colegiul Peterhouse al Universității Cambridge, unde și-a luat doctoratul în 1982, sub îndrumarea profesorului Christopher Andrew și până în 2003, a predat la Universitatea Swansea, din Țara Galilor. 

Printre cele mai cunoscute cărți ale sale se numără La Grande Illusion (2009), May 68: Rethinking France’s Last Revolution (2011), De Gaulle (2018) și Căderea Franței. Invazia nazistă din 1940, care, alături de volumul Franța: Anii întunecați, 1940-1944  au apărut la prestigioasa editură Oxford University Press.  

Cu siguranță că aceste cărți vor provoca discuții aprinse printre istoricii celui de-Al Doilea Război Mondial și vor stârni un interes deosebit printre pasionații de istorie militară.

Franța: Anii întunecați, 1940-1944 este un volum dedicat în mare parte istoriei de dinainte de Vichy și prezintă anxietățile culturale după coșmarul Marelui Război, dezbaterea privind reforma Republicii, amenințarea războiului de clasă și a războiului civil în anii 1930 și umbra Germaniei care nu părea să se ridice niciodată.

Guvernul Daladier din 1938-1940 este reinvestigat, evidențiindu-se o serie de politici represive care le-au prefigurat pe cele de la Vichy. Cu toate acestea, Julian Jackson ne amintește clar că nimic nu era inevitabil la Vichy. Ceea ce îl intrigă pe autor sunt ambiguitățile, complexitățile și contradicțiile regimului, care credea în reînnoirea națională și, ca atare, atrăgea oameni din întreg spectrul politic. Jackson subliniază, de asemenea, că alegerile nu au fost ușoare sub ocupația germană. Corectitudinea și răul, care păreau atât de clare la Eliberare, nu erau deloc evidente atunci.  

Desigur, această perioadă este imposibil de abordat cu o credință oarbă că adevărul vă ieși la iveală. Părerile au fost distorsionate atât de memoria colectivă, cât și de controversele istorice. De când Henry Rousso a publicat volumul The Vichy Syndrome în 1991, istoricii au fost nevoiți să-și aleagă cu grijă drumul între taberele rivale. Jackson face acest lucru cu obișnuita sa judecată clară, incluzând dezbaterile istoricilor la început și construirea de amintiri colective la sfârșit. Concluzia sa, înțeleaptă, chiar dacă provizorie, este că „trecutul trebuie să fie înfruntat în toate contradicțiile și complexitatea lui”.

Considerată un bastion inexpugnabil al Aliaților în confruntarea cu Germania nazistă, Franța avea să cadă sub loviturile lui Hitler în numai șase săptămâni. Cine se face vinovat pentru acest umilitor eșec militar? Și putea fi el evitat? 

În Căderea Franței. Invazia nazistă din 1940, Julian Jackson realizează portretul fidel al unuia dintre cele mai dramatice momente ale istoriei secolului XX. Considerată, în Al Doilea Război Mondial, un bastion inexpugnabil al Aliaților în confruntarea cu Germania nazistă, Franța avea să cadă sub loviturile lui Hitler în numai șase săptămâni.

În data de 16 mai 1940, Înaltul Comandament al armatei franceze era convocat de urgență la Quai d’Orsay. Situația era deosebit de gravă. La numai cinci zile de la declanșarea atacului, armata germană străpunsese la Sedan, dar și în alte locuri, liniile de apărare franceze desfășurate de-a lungul râului Meuse. Sunat cu o seară înainte de prim-ministrul Paul Reynaud spre a i se comunica faptul că Franța era deja învinsă, Winston Churchill se grăbește să ajungă la Paris, la întâlnirea cu liderii politici și militari ai țării. Ajuns acolo, a fost întâmpinat cu o atitudine plină de defetism. Panica și disperarea erau omniprezente și se vorbea insistent despre evacuarea capitalei. Churchill l-a întrebat pe Gamelin, comandantul armatei franceze, unde este rezerva strategică, spre a fi aruncată în lupta de apărare. Gamelin a răspuns sec: „Nu există nicio rezervă strategică”. 

 „Cu alte personaje și alte chipuri, vechea rivalitate franco-germană s-a reaprins iarăși în septembrie 1939, ducând la ceea ce autorul acestui volum descrie foarte bine și analizează în detaliu – adică episodul numit Căderea Franței, petrecut cu o viteză surprinzătoare, în iunie 1940. Cum a fost posibil acest episod? În istorie, un efect are întotdeauna mai multe cauze – și așa stau lucrurile și aici. Dar un om anume a jucat un rol esențial în căderea Franței – pentru că el a văzut în această victorie tocmai răzbunarea pentru umilirea Germaniei din 1918. (…) Un caporal relativ firav și cu privirea fixă, care-i ura de moarte pe comuniști (…) spunea că nu armata Franței a în frânt Germania, ci o ocultă mondială a evreilor. Acest caporal veteran de război, în vârstă de 30 de ani, a ținut primul lui discurs politic în ziua de 12 septembrie 1919, într-o berărie müncheneză. Numele lui era Adolf Hitler.” Adrian Cioroianu

Pachetul cu cele două cărți poate fi achiziționat de pe site-ul publisol.ro la prețul special de 69,90 lei.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508