NOSTALGIA PERFECŢIUNII
Publicarea volumului de faţă, demn de orice top al debuturilor anului acestuia, constituie premiul acordat de către Editura Tribuna în cadrul Premiilor naţionale pentru debut în poezie “Traian T Coşovei”, ediţia a VIII-a, 2022. E o obligaţie de onoare să menţionăm aici sprijinul constant şi efectiv pe care Tribuna îl acordă de câţiva ani poeziei tinere şi poeţilor debutanţi. O listă impresionantă de nume notabile ale liricii tinere s-au afirmat la Cluj. Debutul editorial al Janetei Iuga e un demers în aceeaşi logică a pariului pe viitor pe care îl fac Mircea Arman şi echipa sa într-o literatură pauperizată şi în degringoladă axiologică.
Fiind vorba despre premierea unui manuscris de debut, cititorul avizat va fi dintru început descumpănit să constate că nu are nevoie de grilele de lectură îngăduitoare care se aplică adesea cu largheţe celor aflaţi la începuturile lor lirice. Pentru că “Act de eliberare” e un debut matur, consistent în conţinut şi bine articulat în formă. Autoarea evită cu remarcabilă dexteritate păcatele şi naivităţile inerente majorităţii volumelor de debut, dând seamă, în subtextul versurilor aşezate în pagini, de o ucenicie temeinică şi de o forţă lirică autentică şi asumată ca atare.
După cum remarcă Oxana Gherman în prefaţa volumului, “trei note distinctive marchează apariţia în poezie a Janetei Iuga: obsesia morţii înţeleasă ca revers al vieţii, magnetismele erosului dezlănţuit în tentaţia reîntregirii fiinţei şi, planând peste toate, nostalgia perfecţiunii primordiale”. Aş reduce întreaga triadă la o nostalgie a perfecţiunii. Pentru că asta caracterizează lirica autoarei: o nostalgie aproape obsesivă a perfecţiunii, a “vârstei de aur”, indiferent dacă scrie de moarte sau erotism, dacă practică notaţia intimistă ori metafora profetică. E şi nota în care volumul devine imperfect printr-un exces calofil care ar putea fi socotit şi unicul defect notabil al cărţii.
Dar această “cuminţenie” formală nu e decât una conjuncturală, ţinând de fireasca lipsă de experienţă a unui autor aflat la început de drum. În poezia Janetei Iuga germinează nenumărate posibilităţi de (r)evoluţie. Fiecare poem e citabil, autoarea posedă o intuiţie a versurilor şi imaginilor memorabile specifică poeţilor autentici. Nicio dezabuzare nu străbate lirica autoarei chiar dacă o sfială a experimentării reduce potenţialul exploziv ori măcar coroziv al unora dintre texte.
“Act de eliberare” e o carte a libertăţii estetice, stilistice şi ontologice, netributară modelor şi modelelor. Demersul autoarei este unul identitar, iar nu unul social. Interesată la modul genuin de revelaţie iar nu de succes, Janeta Iuga e un nume care merită urmărit cu atenţie pe viitor.
După cum merită să reproducem, în finalul acestei consemnări, un poem din volumul de debut purtând semnătura Janetei Iuga.
”Am obosit să joc rolul femeii fatale,
adulate la fiecare trecere de pietoni.
Îmi iau singurătatea în braţe,
mă sprijin de liniştea ei
şi îi promit însoţirea cu cel care va hrăni copilul din mine.
Acel copil care îşi ridică braţele la
fiecare întâlnire
căutând bucuria în iubire,
acel copil ignorant,
care îşi bea lacrimile înecându-se în ele
ca un nou născut orfan.
Din durere îi fac leagăn
şi îl alint cu un bocet de sfârşit de mine
cu un cutremur de apocalips.”
Adrian SUCIU
