spot_img

Un răsunet poetic și muzical!

foto: Dragoș Toader / CREART

O sufragerie delicat luminată, cu muzicieni extraordinari de jazz, în care puteai admira pe măsuța rotundă a Mariei Răducanu cireșele și CD-urile ”Pure Music” și ”Spitalul Amorului”, iar la picoarele mesei lui Dan Mircea Cipariu – cele mai recente apariții editorial ale sale ”Meta Vers”, apărută la Vellant, și ”Gloria Veselia și Ursulețul Cipi” (apărută la Ars Libri). 7 secvențe de improvizație renshi și de poetry performance au fost resonate de acordurile ori respirările chitarei (Krister Jonsson), contrabasului (Christian Weber și percuției (Michael Griener). Publicul a fost vrăjit de Maria Genială, într-o ipostază nemaiîntâlnită: creatoare de poezie din cuvinte și sonuri interioare, creatoare de transă eliberatoare, creatoare de recitiri poetice și musicale ale unor piese românești și internaționale. Spectacolul de la Teatrelli / creart a fost unul dintre cele mai expresive întâlniri ale poeziei, blues-ului și jazz-ului din ultimii ani pe scenele românești, potențat mai ales de formula originală de a gândi un dialog experimental de tip renshi între un poet și o artistă de excepție cum este Maria Răducanu. Iar recitirea muzicală a pieselor românești de către cei trei muzicieni din Suedia, Elveția și Germania a deblocat noi tărâmuri de improvizație și de creativitate, imposibile, cred, c cei mai mulți dintre muzicienii români care sunt blocați în faptul că știu ei cel mai bine cum se cântă o piesă populară ori tradițională românească. reCITEȘTE POEZIE, cu Maria Răducanu și Dan Mircea Cipariu, a fost, cum ar fi spus poetul, un răsunet!

Maria Răducanu (foto: Dragoș Toader / CREART)

Miercuri, 17 mai 2023,de la ora 19.00, Primăria Capitalei, prin CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, a susținut o ediție specială a proiectului „reCITEȘTE POEZIE”, în Sala Teatrelli (Piața Alexandru Lahovari, nr.7): Maria Răducanu și Dan Mircea Cipariu au susținut un recital de poezie, blues și jazz, avându-i invitați speciali pe Krister Jonsson (chitară/ Suedia), Christian Weber (contrabas/ Elveția) și Michael Griener (percuție/Germania). Parteneri media: Radio România Cultural și AgențiadeCarte.ro.

Dan Mircea Cipariu, Krister Jonsson și Christian Weber (foto: Dragoș Toader / CREART)

„Împreună cu Maria Răducanu am reCITIT imagini interioare, mentale sau poetice în câteva exerciții de improvizație și de renshi. Au ieșit, astfel, traduceri de stări și de sonuri prelungite în muzici și vise.”, a mărturisit Dan Mircea Cipariu, inițiatorul proiectului „reCITEȘTE POEZIE”.

La spectacolul realizat de Maria Răducanu și Dan Mircea Cipariu au fost invitați liceeni de la Liceul Teoretic „Nicolae Iorga”, Liceul Teoretic „Constantin Brâncoveanu”, Colegiul Tehnic Media, Liceul Greco-Catolic „Timotei Cipariu” și Liceul Teoretic Național care au participat la atelierele de lectură și scriere creativă coordonate de Florin Iaru și Dan Mircea Cipariu.

„reCITEȘTE POEZIE” este un proiect de promovare a culturii scrise contemporane realizat de asociația Euro CulturArt, cu sprijinul financiar al AFCN (Administrația Fondului Cultural Național), în cadrul căruia sunt realizate ateliere de scriere și lectură creativă și show-uri de poezie și blues.

Evenimentul a fost deschis de Dan Mircea Cipariu: ”O seară fastuoasă! – vă spune Dan Mircea Cipariu, cel care a pus la cale acest proiect re-CITEȘTE POEZIE. În această seară ne-am gândit să facem un poetry performance cu poate cea mai importantă voce a jazzului și bluesului, Maria Răducanu. Împreună cu Maria Răducanu am făcut un renshi postmodern, iar pentru seara aceasta am pregătit șapte tururi de renshi, însoțiți de muzicalitatea unor artiști formidabili: Krister Jonsson (chitară/ Suedia), Christian Weber (contrabas/ Elveția) și Michael Griener (percuție/Germania).  O voi invita pe scenă pe autoarea albumului PURE MUSIC,  un album cu o copertă creată de artistul vizual Mihai Zgondoiu, și a celei mai recente apariții discografice, SPITALUL AMORULUI, Maria Răducanu și vom începe cu prima secvență din periplul nostru poetic.”

Pe acordurile celor trei muzicieni invitați, Dan Mircea Cipariu a deschis turul de renshi cu ”Mâna vie/ dialogul de poezie”, tur închis de Maria Răducanu cu versuri și muzică. Următoarele secvențe ale performance-ului au cuprins dialoguri poetice vii cu leitmotive precum ”Formez, deformez, reformez sunete interioare”, ”Sinestezie și asceză”, ”O distilerie de egouri”, ”Întâmplarea depășește imaginația” sau ”Vocile noastre interiare”.

Fiecare tur de renshi a fost completat de improvizații muzicale susținute de artiștii Krister Jonsson, Christian Weber și Michael Griener. De asemenea, cei trei invitați străini au acompaniat-o pe Maria Răducanu în interpretarea unor melodii precum ”Once upon a summertime”, ”Când te-am cunoscut Cristina” sau ”Aseară vântul bătea”.

După încheierea programului, la cererea publicului, protagoniștii au susținut o secvență inedită de lectură și muzică. Dan Mircea Cipariu a citi un fragment din cartea ”Sunt eu Maria Petrarca Rilke. Adevărata biografie a Mariei Dante Spinoza” (Libra, 2004), un volum apărut ca experiment pe care autorul l-a realizat împreună cu Mihai Zgondoiu, când cei doi s-au internat la Spitalul de Psihiatrie Voila și au făcut art therapy cu pacienții.

În aplauzele repetate ale publicului, evenimentul s-a încheiat cu Maria Răducanu, care a interpretat  melodia ”Meu amor, meu amor” pe acordurile muzicienilor Krister Jonsson, Christian Weber și Michael Griener.

Dragoș Toader / CREART)
 

Tudor VOICU

Fotografii de Dragoș TOADER/CREART

Maria Răducanu (foto: Dragoș Toader / CREART)

MARIA RĂDUCANU s-a născut pe 3 noiembrie 1967, la Huși, județul Vaslui. Se consideră o „simplă” cântăreaţă sau, şi mai bine, o bocitoare de rit bizantin.

Prezență constantă pe scenele  de jazz (și nu numai), din România și din străinătate (Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia, Belgia, Polonia, Cehia, Ungaria, Bulgaria, Cipru, Portugalia, Suedia, SUA, Nigeria, Gabon, Israel, Algeria etc.), Maria Răducanu este o artistă greu de categorisit stilistic. De un clasic nonconformism, ea îşi provoacă publicul, cu fiecare nouă apariţie, la sinceritate, deschidere, declişeizare. Maria Răducanu nu cântă pentru snobi, deşi muzica ei este una de rafinament. Că se află stând turceşte pe o străduţă din Paris sau pe scena unei Filarmonici, cântul ei stă sub semnul aceluiaşi crez „dostoievskian”, conform căruia Frumosul va mântui Lumea.

A colaborat cu majoritatea muzicienilor de jazz din România (Johnny Răducanu, Mircea Tiberian, Vlaicu Golcea, Sorin Romanescu, Pedro Negrescu, Mihai Iordache, Sorin Terinte, AlbertTajti etc) şi cu personalităţi ale jazzului occidental (între care germanii Jan Roder, Michael Griener, Siegfried Kessler şi Niko Meinhold, americanii Marc Ribot şi Chris Dahlgren,  suedezul Krister Jonsson).

În 2009, Marreterraniu Production din Corsica şi MEZZO VOCE au produs pentru Televiziunea Franceza dvd-ul MARIA RADUCANU QUARTET, conținând 53 de minute de muzică live. Protagoniştii acestui eveniment au fost, în afară de artistă, Krister Jonsson (ghitara), Derek Shirley (contrabas) și Michael Griener (percuție).

În aprilie 2010, la invitaţia celebrului muzician american de avantgardă JOHN ZORN, înregistrează la New York, pentru  prestigiosul label TZADIK, un album ce va fi lansat în octombrie acelaşi an. Partener, pe albumul respectiv, îi este ghitaristul de jazz MARC RIBOT (câștigător a numeroase premii Grammy, printre altele).

„Posedând una dintre cele mai distincte voci din lume, Maria Răducanu întrepătrunde doina românească cu fado, Rembetiko, blues și improvizații, creând o muzică pură, profund emoționantă și care-ți merge direct la inimă.” – a declarat John Zorn – Tzadik.

În 2020, publică albumul ”Spitalul Amorului” – Maria Răducanu Quartet (Niko Meinhold/ pian, Chris Dahlgren/ contrabas, Michael Griener/ percuție).

Dan Mircea Cipariu (foto: Dragoș Toader / CREART)

DAN MIRCEA CIPARIU (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul ”Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara” (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme ”Tsunami” (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul „Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2023, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro Culturart, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agențiadecarte.ro , spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său ”singurătatea vine pe facebook”, publicat în anul 2012 la Editura Tracus Arte din București, este considerat de editorul Cosmin Perța „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 și nu numai”.

În 2020, a primit titlul de doctor în filologie pentru lucrarea „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București. A predat cursuri de scriere creativă la Universitățile din Belgrad și Novi Sad, la Muzeul Național al Literaturii Române din București și în programele Centrului Cultural Arad și ale Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER).

În 2022, a publicat volumul META VERS, editura Vellant, însoțit de 7 desene de Mihai Zgondoiu.

În 2023, a publicat volumul ”Gloria Veselia și Ursulețul Cipi”, editura Ars Libri, cu ilustrații de Raluca Neferu.

Krister Jonsson (foto: Dragoș Toader / CREART)

KRISTER JONSSON este unul dintre cei mai apreciați și solicitați ghitariști din Suedia. Cu o solidă pregătire clasică, urmată de dezlănțuiri rock, explorări psihedelice și apoi studii de jazz la New York, Jonsson își abordează holistic instrumentul, cu o tehnică uluitoare, inventivitate timbrală, dar mai ales senzitivitate, venind cu toată deschiderea spre partenerii de scenă, în căutarea armoniei care să-i conțină sound-ul unic. Jonsson este un explorator al sufletului (și are un fetiș pentru Mahler). Și nu se împiedică în abstractizări, nu-l „fură” tehnica. Face muzica să sune bine și, dacă simțirea o cere, îi împinge curajos limitele. A colaborat cu mulți artiști de renume din Scandinavia și Europa, între care sunt de menționat colaborările pe termen lung (și apăsat) cu Viktoria Tolstoy, Marilyn Mazur, Maria Răducanu, Lars Danielsson.

CHRISTIAN WEBER a devenit cunoscut grație sound-ului musculos al bassului, contrapunctului otrăvit și reflexului de a para un pumn. Cântă în variate formule, în toată lumea. Proiectele actuale includ trio-ul cu saxofonistul Ellery Eskelin și bateristul Michael Griener, WWW cu pianistul Michel Wintsch și bateristul Christian Wolfarth și un duo – împreună cu Joke Lanz la platane. În 2003, a primit Premiul pentru artă al orașului Zürich. Din 2007, este lector la universitățile din Lucerna, Berna și Basel. A lansat numeroase albume ca bandleader/ coleader la prestigioase label-uri de jazz și free-jazz precum HatHut/hatOLOGY, Intakt, Cut, For4Ears etc. A colaborat cu numeroși muzicieni de jazz și muzică improvizată: John Butcher, Lol Coxhill, Rudy Mahall, Aki Takase, Otomo Yoshihide. Cântă regulat cu ansambluri de muzică contemporană, muzică pentru teatru, film și dans, precum și cu trupa post-punk-dada COPILUL BRUSC.

Michael Griener și Maria Răducanu (foto: Dragoș Toader / CREART)

MICHAEL GRIENER a învățat să bată la tobe ascultându-i și apoi cântând cu cei „mari”. Și-a petrecut adolescența muzicală împreună cu clarinetistul-bass Rudi Mahall. La 20 de ani, la Hanovra, alături de Günter Christman, își începea cariera de artist liber-profesionist. Din 1994, de când s-a stabilit la Berlin, s-a impus ca unul dintre cei mai versatili bateriști ai scenei de jazz, lucrând cu Mal Waldron, Butch Morris, Tal Farlow, Evan Parker, Aki Takase și mulți alții. Împreună cu Jan Roder formează secția ritmică a grupului DIE ENTTHÄUSCHUNG, Uli Gumpert Quartett, Monk’s Casino și multe alte grupuri și proiecte. Din 2002 este lector la Academia de Muzică din Dresda. În martie, 2006, a primit Premiul de CEL MAI CREATIV SOLIST la Gala Noului Jazz German de la Mannheim. Muzica lui se regăsește pe numeroase albume apărute la labeluri de prestigiu, precum Intakt, Hat/Hut, FMP, Moers Music etc. Cu o amplă cunoaștere a jazzului tradițional, Griener se mișca lejer în zona muzicilor improvizate, free jazz, muzică contemporană. Este solicitat în varii proiecte – și nu pentru lipsa de personalitate, ci pentru ca are acea rară calitate de a sublinia idei, de a le impregna cu propriul spirit, având grijă să nu dezechilibreze întregul muzical. Ritmul lui Griener e aspru și tribal și în același timp curgător ca un cântec.

Proiectul ”reCITEȘTE POEZIE”  nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508