Sâmbătă, 13 mai 2023, între orele 21.00-24.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8 ), va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XV-a, difuzat în direct de Radio România Cultural. Evenimentul celebrează Noaptea Europeană a Muzeelor.
15 poeți și poete, nume importante din generații și geografii literare diferite, vor susține lecturi publice de câte 7 minute. Sunt invitate 7 poete – Cătălina Bălan, Diana Iepure, Cătălina Matei, Oana Cătălina Ninu, Alina Purcaru, Ioana Iuna Șerban, Gabriela Toma – alături de de 8 poeți – Ioan Matiuț, Ciprian Măceșaru, Bogdan O. Popescu, Răzvan Țupa, Adrian Suciu, Robert Șerban, Pavel Șușară și Tudor Voicu.
Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Mircea Tiberian și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru.
Organizatorii Maratonului de Poezie și Jazz sunt Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București, APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și asociația Euro CulturArt. Sponsor: CATENA prin programul CATENA pentru Artă. Coproducător: Radio România Cultural.
AgențiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului.
Intrarea la eveniment este gratuită. Puteți solicita invitații la adresa de email cipariu@yahoo.com, în limita locurilor disponibile, până cel mai târziu vineri, 12 mai 2023, ora 12:00.
ACTUALIZARE: Suntem în situația în care nu mai putem onora cererile de invitații pentru Maratonul de Poezie și Jazz din cauza limitărilor impuse de numărul de locuri. (8 mai 2023)
Programul Maratonului de Poezie și Jazz, ediția a XV-a
21.00 / intro muzical band Mike Godoroja & Blue Spirit
21.02/ intro Dan Mircea Cipariu, prezentare Maraton
21.05 / recital Alina Purcaru
21.12/ recital Adrian Suciu
21.17/ recital Ioana Iuna Șerban
21.24/ recital Bogdan O. Popescu
21.31/ muzică MIRCEA TIBERIAN
21.38/ recital Cătălina Matei
21.45 / recital Pavel Șușară
21.52 / muzică NADIA TROHIN 15 minute
22.07/ recital Răzvan Țupa
22.14/ recital Oana Cătălina Ninu
22.21/ recital Ioan Matiuț
22.28/ recital Cătălina Bălan
22.35/ muzică MARIA RĂDUCANU
22.50/ recital Ciprian Măceșaru
22.57/ recital Diana Iepure
23.04/ recital Tudor Voicu
23.11 muzică: MIKE GODOROJA & BLUE SPIRIT
23.20 / recital Gabriela Toma
23.25/ recital Robert Șerban
23.32/ recital MIKE GODOROJA & BLUE SPIRIT & DAN MIRCEA CIPARIU
Echipa tehnică: Anamaria Spătaru, producător
24.00 / /Final
CĂTĂLINA BĂLAN (n. 1995, Chișinău, Republica Moldova) este absolventă a Secției franceze a Facultății de Științe Politice, Universitatea din București (2017) și a masteratului de Diplomație în Economia Internațională, Academia de Studii Economice, București (2019). Între 2011 și 2014 a lucrat ca PR junior al Editurii Casa de Pariuri Literare. A debutat cu poezie la 13 ani, în Stare de Urgență, proiect publicistic nonconformist al unor oameni de artă de pe ambele maluri ale Prutului. Publică poezie, proză, recenzii și analiză politică în mai multe reviste (Observator cultural, Contrafort, Revista la PLIC etc.). Prezentă în antologii de poezie și proză din România, Republica Moldova, Franța, Belgia. În 2019 a publicat volumul de poezie Cutii (Ed. Paralela 45, colecția „Avanpost”). În prezent este director de marketing al Editurii Paralela 45.
DIANA IEPURE
Născută la 20 noiembrie 1970 la Chișinău. Absolventă a Facultăţii de Istorie a Universității de Stat din Chișinău. Responsabilă de PR & Comunicare la Editura Paralela 45. Coordonează, la aceeași editură, colecția ,,Prima dragoste”, prima colecție de literatură română contemporană, dedicată publicului Young Adult din România.
Cărţi publicate: Liliuţa, Editura Vinea, 2004; O sută cincizeci de mii la peluze, Casa de Pariuri Literare, 2011; În rest, viața e frumoasă, Casa de Editură Max Blecher, 2021.
Traduceri: Nicolae Velimirovici, Tărâmul inaccesibil, Editura Cathisma, 2007; Boris Akunin, Moartea lui Ahile, Editura Humanitas, 2008; Iarnă rusească, antologie de povestiri din clasici ai literaturii ruse, Editura Ratio et Revelatio, 2013; Pagini alese din literatura rusă a secolului al XIX-lea, Editura Corint, 2017; Serghei Timofeev, Aparatele unui timp liniștit, Casa de Editură Max Blecher, 2021; Alexei Salnikov, Petrovii în vremea gripei, Editura Paralela 45, 2021.
Poeme publicate în zeci de antologii și volume colective din România și de peste hotare.
Premii: Premiul Grand Underground al revistei electronice Tiuk!, 2010; Premiul Tiuk! pentru poezie pe anul literar, 2011; Premiul Republica la Salonul Internaţional de Carte de la Chişinău, 2012, Premiul Revistei Ateneu, 2022
Nominalizări: Premiile „Sofia Nădejde” pentru Literatură Scrisă de Femei, 2021
Poemele i-au fost traduse în engleză, neerlandeză, franceză, macedoneană, slovacă, poloneză, rusă.
CĂTĂLINA MATEI (n. 1988, București) a absolvit Facultatea de Litere și masteratul de Teoria literaturii și literatură comparată din cadrul Universității Naționale din București, urmând, în paralel, cursurile Facultății de Interpretare Muzicală (UNMB).
A câștigat câteva concursuri literare, unul dintre ele având ca urmare debutul ei la editura Tracus Arte în 2014, cu volumul de poezii Lanul cu sârme întinse. În 2022, la editura CDPL, îi apare volumul Iubirea pentru morți e cea mai mare.
Timp de patru ani a fost redactoare la editura Tracus Arte. A tradus câteva texte literare, printre care, împreună cu Diana Geacăr, antologia Poeme alese de Anne Sexton. Din 2013 până în 2019, a condus cafeneaua literară Tramvaiul 26.
În prezent, predă română și muzică.
IOAN MATIUŢ (născut la 18 decembrie 1956 în Chişineu Criş, judeţul Arad) este scriitor, jurnalist şi editor. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al P.E.N. Club România. Este licenţiat al Universităţii „Aurel Vlaicu”, Facultatea de Jurnalism. Are o prezenţă apăsată în viaţa culturală a Aradului: lecturi publice, simpozioane, emisiuni TV, lansări de carte, articole în presa locală. Este redactor şef la MONITORUL CULTURAL, redactor la revista ARCA şi conduce Editura MIRADOR unde publică volume ale unor scriitori valoroşi. Poeziile lui sunt traduse în engleză, franceză, germană, sârbă, slovenă, arabă, italiană, spaniolă, poloneză, chineză şi maghiară. Ca poet, primeşte premii din partea Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţiei Presei Literare şi a Editurilor din Romania (A.P.L.E.R.), Primăriei Arad, Principesei Margareta a României, precum şi a revistelor Convorbiri Literare şi Semne.
A publicat următoarele volume proprii de poezie: stâlpi de sare, editura Mirador (1996); umbre, editura Mirador (1999); priviri, editura Mirador (2003); déjà vu, colecţia „Poeţii urbei” editura Dacia (2005); déjà vu, ediţie în limba maghiară, editura AB Art, Bratislava(2010); între ceruri, editura Brumar (2009); respiră să nu uiţi, editura Tipo Moldova (2011); fuga din urmă, editura Tracus Arte (2013), după perete, editura Mirador (2015), toate acestea, ediţie în limba chineză, editura Casa Româno – Chineză, (2016), contraatacul de panică, editura Tracus Arte, 2020.
CIPRIAN MĂCEȘARU (n. 07.09.1976, Câmpina) este scriitor, fotograf și muzician. Printre cărțile sale se numără Despre nerăbdarea de a fi răbdător (dialog epistolar cu Dan C. Mihăilescu), Editura Humanitas, 2014; Infrapaginal. Jurnal 2000-2018, Editura Cartex, 2019; Trei sute de ceaușești liliputani (împreună cu Vladimir Tismăneanu și Mihail Coșulețu), Editura Humanitas, 2016; Super! Sunt un gândac!, Editura Humanitas Junior, 2015 și 2019, volum apărut și în limba maghiară, în anul 2021, la editura budapestană Szépirodalmi Figyelő; SHOOT! (album de fotografie), Casa de pariuri literare, 2022; Corpuri de întunecat, Casa de pariuri literare, 2020; Și se făcu întuneric, Editura Next Page, 2018… Este prezent în numeroase antologii, dintre care amintim Cele mai frumoase poeme din 2010 și Cele mai frumoase poeme din 2011, Editura Tracus Arte, 2011 și 2012; Blue Max Review (Irlanda), Doghouse, 2013; Cartea copilăriilor, Editura Polirom, 2016; 1312 sirene. Proză românească din deceniul doi, Editura Neuma, 2017; Tu înainte de toate. O antologie a poeziei contemporane de dragoste, Editura Paralela 45, 2018; Testament. 400 de ani de poezie românească, Editura Aramis, 2019; Le blues roumain, antologie de poezie realizată de Radu Bata, Éditions Unicité, 2022. Compozitoarea irlandeză Gráinne Mulvey a compus pe versurile sale lucrarea Don’t Walk, prezentată în premieră la Dublin, pe 5 decembrie 2013, la centrul cultural The LAB. A scris libretul operei de cameră În trup (muzica: Diana Rotaru), lucrare câştigătoare a Proiectului CAMERA al UCIMR (2017). În perioada 13 dec. 2022 – 17 ian. 2023 a avut, la Institutul Liszt din București, prima sa expoziție personală de fotografie, „Trasee interioare”. A fost toboșar în formațiile Toulouse Lautrec și Hotel Fetish.
OANA CĂTĂLINA NINU (pseudonim al Oanei-Cătălina Ninulescu) s-a născut pe 2 mai 1985 şi a absolvit Facultatea de Litere a Universității din Bucureşti (2008), urmată de două masterate pe literatură română și literatură franceză (2010). A debutat cu volumul de poezie Mandala (Editura Vinea, 2005; ediția a doua – carte și ediție sonoră – în 2021 la Casa de pariuri literare). Al doilea volum de poezie, stările intense, a apărut în 2018 la Casa de pariuri literare. Înainte de debutul editorial, a câștigat Premiul I la Festivalul de Poezie „Prometheus“, organizat de Fundaţia Anonimul și revista România literară (2004).
Volumul de debut, Mandala, a obținut, pentru anul 2005: Premiul Naţional de Poezie Mihai Eminescu – OPERA PRIMA, Premiul Iustin Panţa pentru debut, Premiul de debut în poezie al filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România, Premiul de debut al Colocviilor Revistei Tomis.
Prezentă în antologiile: Generaţia 2000 (Pontica, 2004), Nasturi în lanul de porumb (Brumar, 2008), Poate ne vedem (Mirador, 2010), Veus Paralleles 9. Dels Carpats a la Serra d`Alcoi: Vuit poetes (Institucio de les Lletres Catalanes, Barcelona, 2011), Deranj (Nigredo, 2011), Un secol de poezie română scrisă de femei, volumul I (Cartier, 2019).
Poeziile sale au fost traduse în franceză, engleză, cehă, catalană. A participat la scrierea celui mai rapid roman din lume – Moș Crăciun & Co (Editura Art, 2012).
BOGDAN O. POPESCU s-a născut la 8 martie 1971, în Bucureşti. A absolvit în anul 1989 Liceul „Gheorghe Lazăr” și în 1996 Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din Capitală. A susținut două doctorate: primul referitor la moartea neuronală, la aceeași universitate, în anul 2000, și al doilea cu o teză despre mecanismele fiziopatologice ale bolii Alzheimer, la Institutul Karolinska din Stockholm, în anul 2004. Este medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina și profesor universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. În anul 2007 a obținut premiul „Victor Babeș” al Academiei Române pentru cercetări în domeniul neuroștiințelor. A debutat în presa literară în 1987, în Suplimentul Literar-Artistic al Scânteii Tineretului (SLAST) şi a publicat după aceea în numeroase reviste literare. Volume de versuri publicate : „La revedere, prinţesă”, editura Vinea, 1995, carte distinsă cu Marele premiu „Ion Vinea” pentru debut literar, „Marfă” (antologie colectivă, împreună cu Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguţ şi Dan Pleşa), editura Salut, 1996, „Poemul de gardă”, editura Celsius, 1999, „Pisica neagră, pisica moartă” (împreună cu Traian T. Coşovei), editura Crater, 2001, „Leul de după extravaganţe”, editura Cartea Românească, 2002, „Maşinăria de uitare”, editura Naţional, 2004, „Poeme în loc de tutun”, editura Brumar, 2007, „Aerobiciclete”, editura Brumar, 2010 (premiul ASB pentru poezie, 2011), „Cartea dragostei”, editura Humanitas, 2014, „Cartea Războiului”, Editura Vellant, 2022. În anul 2011 a publicat volumul de proză scurtă „Viață de aruncat” la editura Polirom. A fost tradus în suedeză, participând la antologia de poezie „Om jag inte får tala med någon nu”, editura Tranan, 2011 și la antologia de proză scurtă românească „Skräpliv”, editura 2244, 2013. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2002.
ALINA PURCARU (n. 1982) este scriitoare și publicistă. A absolvit Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti, are un masterat în Teorie literară și Literatură comparată, obținut la aceeași Universitate, a lucrat în presa cotidiană şi a publicat constant cronici de carte şi articole în reviste culturale prestigioase.
A debutat cu volumul de poeme rezistență (Editura Cartea Românească, 2016), urmat de al doilea volum de versuri, Indigo (Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2018), este coautoare a romanului colectiv Rubik (Editura Polirom, 2008), traducătoare din limba engleză şi coordonatoare a mai multor volume colective: Poveşti cu scriitoare şi copii (Editura Polirom, 2014), 10.000 de semne/Otros 10.000 caracteros (antologie bilingvă de proză românească, în ediție româno-spaniolă, apărută la Editura ICR în 2017) și Un secol de poezie română scrisă de femei (volumele I, II și III, împreună cu Paula Erizanu, Editura Cartier, 2019, 2020, respectiv 2021). A scris și două cărţi pentru copii, Catrina și marele Domn Somn şi Un unicorn în muzeul de oase (ambele cu ilustrații de Mihaela Paraschivu, publicate la Editura Cartier, 2017, respectiv 2019).
Este prezentă cu poeme și eseuri critice în reviste literare și în mai multe volume colective, între care: Tu, înainte de toate. O antologie a poeziei contemporane de dragoste, coordonată de Cosmin Perța (Editura Paralela 45, 2018), Ea. Perspective feministe asupra societăţii româneşti (volum coordonat de Oana Zamfirache, Editura Curtea Veche Publishing, 2019), Arta revendicării. Antologie de poezie feministă (volum coordonat de Medeea Iancu, FrACTalia și LitFem, 2020), Generația de aur (volum coordonat de Vasile Leac și Cristina Ispas, FrACTalia, 2020), Izolare (volum coordonat de Alexandra Rusu, Nemira, 2020), Perturbări în desfășurare. O antologie a prezentului (volum coordonat de Vasile Leac, FraACTalia, 2021) și Tot mai multă splendoare (Cartier, 2022) .
O selecție din poemele ei traduse în suedeză au apărut în revista Lirykvänen. Grupaje traduse în limba maghiară au apărut și în două publicații din Ungaria: ÚjNautilus și Prae. A participat la festivaluri și târguri de carte naționale și internaționale. Este membră PEN şi, în prezent, face parte din redacţia revistei Observator cultural, unde publică în mod susținut articole de critică literară și interviuri cu scriitori români și străini.
Alina Purcaru a primit pe 15 ianuarie 2023 Premiul Cartea de poezie a anului 2022, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, pentru volumul de poezii Tot mai multă splendoare, apărut la editura Cartier.
ADRIAN SUCIU
Atît de mirat că are o biografie încît a uitat-o.
A scris prea multe lucruri pentru cineva care visează să scrie tăcerea. Dacă n-ar fi publicat cărți și n-ar fi primit diplome, un pîlc de arbori ar mai fi trăit și în ziua de azi.
Membru al Asociației Colecționarilor de Cenușă și al Uniunii Compozitorilor de Muzică pentru Surzi.
Îndrăgostit fără speranță de Poezie, pe care nu a atins-o vreodată și nu a înșelat-o, nici cu femeile, nici cu vinul.
IOANA IUNA ȘERBAN (n. 1990) este curator la MARe/Muzeul de Artă Recentă, poetă și doctorand la CESI/Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, unde scrie o lucrare despre nou în teorii și practici ale artei contemporane. A curatoriat expoziția Fete de vis: Idealul feminin în arta românească. A participat cu texte critice în cataloagele Mamuca, Diversitate Stilistică, Rai din Iad, Fete de vis: Idealul feminin în arta românească, GPS, Ștefan Ungureanu. Mapping Narratives, Time and Space, Marginali, izolați și excluși în arta românească, Din senin!, Arta și Orașul 1974-2021. A tradus cataloagele/volumele Mamuca: Mai Mult ca Abstractul, Florin Mitroi. Zile, Diversitate Stilistică cu răspundere limitată, Tricolor, GPS. Geometrii Post-Sistem în Arta Românească de Acum, Din senin!, CSA. Clubul Sportiv al Artelor, Arta și Orașul 1974-2021. Volumul de debut în poezie este Zero-Unu, apărut în 2014 la editura Brumar, volum ce a primit în 2015 o nominalizare la premiul Mihai Eminescu, Opera prima. În 2021, la editura Vellant, i-a apărut al doilea volum de poezie – Un viitor care se potrivește trecutului – volum însoțit de reproduceri după lucrări de Anca Mureșan. În 2022, la Gala Tinerilor Scriitori, volumul a primit o nominalizare pentru Tânărul Poet al Anului.
ROBERT ŞERBAN (n. 4 octombrie 1970), scriitor și jurnalist. Președintele Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara, redactor al revistei Orizont, realizatorul emisiunii „Piper pe limbă” (TVR Timișoara și TVR 3).
Cărți publicate: Fireşte că exagerez (ed. Excelsior, poezie, 1994, Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România), Odyssex (ed. Marineasa, poezie, 1996), Piper pe limbă (Brumar, interviuri, 1999, Premiul filialei din Timişoara a USR), Timişoara în trei prieteni (Brumar, coautor, poezie, 2003, Premiul revistei Poesis), A cincea roată (Humanitas, interviuri, 2004, Premiul filialei din Timişoara a USR), Barzaconii / Anus dazumal (Hartmann, proză, 2005), Cinema la mine-acasă (editura Cartea Românească, poezie, 2006, Premiul revistei Observator cultural, Premiul Filialei Timişoara a USR; ediţia a II-a, editura Tracus Arte, 2019), Athénée Palace Hotel (Brumar, teatru, coautor, 2007), Ochiul cu streaşină (Tritonic, publicistică, 2007), O căruţă încărcată cu nimic/ Ein karren beladen mit nichts (Brumar, poezie, coautor, 2008), Moartea parafină (Cartea Românească, poezie, 2010, Premiul revistei Luceafărul de dimineaţă, Premiul Filialei Timişoara a USR), Naraţiunea de a fi. Robert Şerban în dialog cu Şerban Foarţă (Humanitas, 2013), Gura păcătosului. Dialog cu Valeriu Armeanu (Brumar, 2014), Timișoara. [20] Artiști ai Generației ’80 (Fundația Interart Triade, critică de artă, 2015), Puțin sub linie (Cartea Românească, poezie, 2015, Premiul pentru poezie al Radio România Cultural, Premiul revistei Ateneu, Premiul Filialei Timișoara a USR), Livius Ciocârlie. Uneori îmi vine să râd. Dialoguri de Robert Șerban (Brumar, 2015), La Tolce Vita. Robert Șerban în dialog cu Marcel Tolcea, (editura Universităţii de Vest, 2016), Vorbesc în gând, cu voce tare. Dialog de un cristian (Casa de Pariuri Literare, 2016), Ascuns în transprență (Polirom, poezie, împreună cu Pavel Vereș – digital art, 2017), Prozator din silă. Viorel Marineasa în dialog cu Robert Șerban (Casa de Pariuri Literare, 2017), Tata, eu glumesc serios! – Tudor Șerban la vorbă cu Robert Șerban (Polirom, 2018), Cele patru aripi ale bunicii (Cartier, 2018), Tehnici de camuflaj (Tracus Arte, poezie, 2018, Premiul publicaţiei agenţiadecarte.ro), Urmele călătoare ale sculptorului. Doru Covrig în dialog cu Robert Șerban (Brumar, 2020), Electrochimie & pictură. Robert Șerban în dialog cu Ciprian Radovan (Brumar, 2021), Poemul curcubeu. Un experiment (Casa de Pariuri Literare, 2021), Oameni în trening (Polirom, proză, 2021, Premiul Filialei Timișoara a USR), Numai copilăria e glorioasă. Robert Șerban în dialog cu Dorin Tudoran (TREI, 2022), ce rămâne din viață/what’s left of life (Brumar, poezie, 2022), Învederatul (Cartier, poezie, 2022), Raidul poeților. 72 de interviuri (Junimea, 2023).
Cărți publicate în străinătate: Heimkino, bei mir (Pop Verlag, Germania, 2009), Биоскоп у мојој куђи/ Cinema la mine-acasă (Editura Meridijani, Serbia, 2010), Illatos koporsó (Editura L’Harmattan, Ungaria, 2012), Feintod (Pop Verlag, 2018), Nah an der Gürtellinie(Pop Verlag, 2018), Ein plötzlich erlöster Glücksritter (Pop Verlag, 2018), Azbest (Editura Agora, Serbia, 2019).
În 2015, a publicat, în limba franceză, La mort parafinne (Vinea Editions, ediţia a II-a, 2019).
Poeziile i-au apărut în antologii și reviste în limbile germană, sârbă, maghiară, poloneză, cehă, engleză, spaniolă, franceză, italiană, olandeză, macedoneană, daneză, norvegiană, ebraică, suedeză, arabă, ucrainiană, idiș, portugheză, turcă etc.
PAVEL ȘUȘARĂ (n. 4 ianuarie 1953, com. Bănia, jud. Caraş-Severin) este critic şi istoric de artă, scriitor, expert în artă românească, muzeolog, galerist. A fost cercetător la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române până în 2015. Absolvent al Facultăţii de Istoria și Teoria Artei a Institutului de Arte Plastice ,,N. Grigorescu” din Bucureşti (student al lui Andrei Pleșu). Membru al Uniunii Artiştilor Plastici şi al Uniunii Scriitorilor din România, presdintele Asociației Experților și Evaluatorilor de Artă din Romania. În perioada 1993-2010, a scris saptămânal în România literară, preponderent despre arta românească, dar și despre subiecte de artă universală. În prezent, deține rubrica permanentă de artă în revista Acolada. Cărţi publicate: literatură – Regula jocului (poezie) (Premiul Uniunii Scriitorilor din România), Veto, Urmuz, Tetraktys, Opt poveşti adevărate cu fiinţe minunate (poezie pentru copii) (Premiul Uniunii Scriitorilor din România), Sissi (poem), Amore more ore re (poeme), Viziunile Șarpelui Alcazar (poeme), Urbi & Orbi (poeme), Sinuciderea se amână (proză), Carcase de cristal (cronici). Cărți despre artă: Corneliu Baba (album monografic) (Ed. Parkstone, Londra – Paris; Premiul A.E.R.), Brâncuși, un sculptor de la Răsărit (eseu monografic), Lumea lui Aurel Jiquidi (studiu monografic). În textele literare este interesat, asemenea scriitorilor generaţiei ʼ80, de problema limbajului, de expresivitatea memoriei culturale, de privirea ironică şi autoironică pe fundalul unei mari mobilităţi tehnice,totul fiind plasat într-o perspectivă existenţială gravă, de multe ori disperată. Textele despre artă, în care analiza stilistico-formală este subsumată unui orizont teoretic mai larg, mizează, la rândul lor, pe expresivitatea literară şi pe calităţile intrinseci ale formulării.
GABRIELA TOMA (n. 1981) a debutat cu volumul Cântecul geamănului (Editura Humanitas, 2009). Din 2006 a călătorit și a explorat numeroase culturi din Europa și din America Latină. Spațiul cultural care a avut cel mai mare impact asupra sa a fost Mexicul, pe care l-a vizitat de trei ori și unde speră să se întoarcă. Aici, a realizat interviuri și a participat la ceremoniile prehispanice de cultură nahua din Mexicul actual. Este pasionată de educația non-formală, dialog intercultural și storytelling. În prezent, coordonează proiecte interculturale și de educație muzeală la MNLR, printre care Festivalul cultural latino-american și Atelierele Thomasinei. Lecturi publice: Cenaclul Euridice, Institutul Blecher, Noche Bohemia și Librăria La Ruenca de Gandhi (Xalapa, Veracruz), Primer Encuentro International de Mujeres Poetas en la Cuenca de Papaloapan (Tuxtepec, Mexic), Festivalul Internațional de Poezie București; Festivalul Strada de C’Arte; Maratonul de Poezie și Jazz; V.I.P. (Vin. Intimitate. Poezie) – Festivalul de Teatru Independent UNDERCLOUD. În 2022, a publicat volumul de poezie Crivacul, Editura Tracus Arte. Lucrează la o carte pentru copii și la un volum de eseuri. I-au fost traduse poezii în limba spaniolă, în franceză și în macedoneană.
RĂZVAN ŢUPA realizează selecțiile @citEștioficial pentru Aleph News.
„poetic. interfața sonoră” (editura Cartier, 2022) este al patrulea volum de poezie pe care îl semnează.
S-a născut la Brăila în 1975. Primul său volum publicat în 2001, fetiş, a fost distins cu Premiul naţional pentru debut în poezie „Mihai Eminescu“, la Botoşani.
În 2005 a publicat volumul corpuri româneşti la editura Cartea Românească. Iar în 2011 a lansat poetic. cerul din delft şi alte corpuri româneşti la Casa de Editură Max Blecher.
A fost rezident Ledig House (New York, SUA) în octombrie 2013, cu un proiect legat de primele expoziții Brâncuși peste ocean și de formulări de poetică relațională. În 2022 a lansat împreună cu Ioana Miron volumul Poetic. Relația grafică, la Casa de pariuri literare.
Din 2006 până în 2008 a fost redactor şef al revistei Cuvântul.
A participat la festivaluri, ateliere si lecturi de poezie în Bucureşti, Brașov, Constanţa, Timişoara, Cluj Napoca, Sibiu, Buzău, Chişinău şi în străinătate (Berlin, Bratislava, Budapesta, New York, Paris, Praga, Roma, Rotterdam, Stockholm, Tel Aviv şi Zagreb).
A conceput 145 de întâlniri Poeticile cotidianului, iar din septembrie 2010 a lansat Atelierelationale, un proiect de încurajare a interacţiunii poetice pornind de la formularea unor principii de poetică relaţională. Serile literare organizate între 2005 şi 2010 sunt documentate în volumul „Poeticile cotidianului de la seri de literatură în mişcare la Republica Poetica” (Casa de Pariuri Literare, 2015). Scrie pe poetic.ro şi este membru Pen Club Romania.
TUDOR VOICU (n. 29 aprilie 1988, București) este editor coordonator AgențiadecArte.ro, redactor InfoART și autor al volumului de poezii sticle goale fiare vechi (Editura Tracus Arte, 2016). A publicat poezii, cronici de carte și teatru, interviuri și reportaje în mai multe antologii, publicații online și tipărite. A susținut lecturi publice în cadrul unor evenimente precum Festivalul Internațional de Poezie București; Festivalul Națiunilor Centenare de la București – PoetArt 100; Festivalul Strada de C’Arte; Maratonul de Poezie Online; Maratonul de Poezie și Jazz etc. I s-au tradus poezii în limbile engleză, franceză și arabă. Este absolvent al Universității din București (Facultatea de Litere – Comunicare și Relații Publice), membru Direcția 9, UZPR și operascrisă.ro.
***
DAN MIRCEA CIPARIU (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul Scriitori pe Calea Regală, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2023, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro CulturArt, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agențiadecarte.ro , spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său singurătatea vine pe facebook, publicat în anul 2012 la Editura Tracus Arte din București, este considerat de editorul Cosmin Perța „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 și nu numai”. În 2020, a primit titlul de doctor în filologie pentru lucrarea „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București. A predat cursuri de scriere creativă la Universitățile din Belgrad și Novi Sad, la Muzeul Național al Literaturii Române din București și în programele Centrului Cultural Arad, Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER) și ale asociației Euro CulturArt. În 2022 publică volumul META VERS, însoțit de 7 desene de Mihai Zgondoiu, la editura Vellant. În 2023 publică Gloria Veselia și ursulețul Cipi, cu ilustrații de Raluca Neferu, la editura Ars Libri.
IOAN CRISTESCU (n. 1965) este directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București, profesor univ. dr. la Universitatea Hyperion din Bucureşti, specializat în Istoria teatrului universal, fondator al Editurii Tracus Arte, președintele Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România. Coordonator al mai multor proiecte culturale, literare și artistice de anvergură națională și internațională: „Teatru la Muzeu” – producţie de spectacole pe texte de Matei Vişniec – regia Mircea Marin; Ioan Flora – regia Alexandru Dabija; Drumul spre Momfa, în colaborare cu Teatrul Naţional din Cluj, regia Mihai Măniuţiu; Neguţătorul de ochelari, regia Dan Tudor; coordonator al „Serilor de poezie şi muzică ale MNLR” – lecturi publice ale poeţilor contemporani însoţite de muzică – 60 de ediţii; director al Festivalului anual de jazz „Jazzy Spring”, Bucureşti – 3 ediţii –, împreună cu Mircea Tiberian; realizatorul proiectului „10 ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România” – expoziţie vernisată în 15 oraşe din România; realizatorul proiectului „Comedia românească” – momente şi schiţe: realizator de expoziţii de anvergură naţională şi internaţională „Paul Celan – dimensiunea românească”, „Marin Sorescu, Şcoala ardeleană – iluminismul românesc” etc. Coproducător al Maratonului de Poezie şi Jazz; inițiatorul Festivalului Internațional de Poezie București; coordonatorul Festivalului Capitalelor Centenare. A debutat editorial cu volumul Dramaturgia lui Radu Stanca, Editura Muzeul Literaturii Române (2011), volum distins cu Premiul de debut al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. În pregătire: Resurecţia oratoriei şi antiteatrul.
MARIA RĂDUCANU s-a născut pe 3 noiembrie 1967, la Huși, județul Vaslui. Se consideră o „simplă” cântăreaţă sau, şi mai bine, o bocitoare de rit bizantin.
Prezență constantă pe scenele de jazz (și nu numai), din România și din străinătate (Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia, Belgia, Polonia, Cehia, Ungaria, Bulgaria, Cipru, Portugalia, Suedia, SUA, Nigeria, Gabon, Israel, Algeria etc.), Maria Răducanu este o artistă greu de categorisit stilistic. De un clasic nonconformism, ea îşi provoacă publicul, cu fiecare nouă apariţie, la sinceritate, deschidere, declişeizare. Maria Răducanu nu cântă pentru snobi, deşi muzica ei este una de rafinament. Că se află stând turceşte pe o străduţă din Paris sau pe scena unei Filarmonici, cântul ei stă sub semnul aceluiaşi crez „dostoievskian”, conform căruia Frumosul va mântui Lumea.
A colaborat cu majoritatea muzicienilor de jazz din România (Johnny Răducanu, Mircea Tiberian, Vlaicu Golcea, Sorin Romanescu, Pedro Negrescu, Mihai Iordache, Sorin Terinte, AlbertTajti etc) şi cu personalităţi ale jazzului occidental (între care germanii Jan Roder, Michael Griener, Siegfried Kessler şi Niko Meinhold, americanii Marc Ribot şi Chris Dahlgren, suedezul Krister Jonsson).
În 2009, Marreterraniu Production din Corsica şi MEZZO VOCE au produs pentru Televiziunea Franceza dvd-ul MARIA RADUCANU QUARTET, conținând 53 de minute de muzică live. Protagoniştii acestui eveniment au fost, în afară de artistă, Krister Jonsson (ghitara), Derek Shirley (contrabas) și Michael Griener (percuție).
În aprilie 2010, la invitaţia celebrului muzician american de avantgardă JOHN ZORN, înregistrează la New York, pentru prestigiosul label TZADIK, un album ce va fi lansat în octombrie acelaşi an. Partener, pe albumul respectiv, îi este ghitaristul de jazz MARC RIBOT (câștigător a numeroase premii Grammy, printre altele).
„Posedând una dintre cele mai distincte voci din lume, Maria Răducanu întrepătrunde doina românească cu fado, Rembetiko, blues și improvizații, creând o muzică pură, profund emoționantă și care-ți merge direct la inimă.” – a declarat John Zorn – Tzadik.
În 2020, publică albumul „Spitalul Amorului” – Maria Răducanu Quartet (Niko Meinhold/ pian, Chris Dahlgren/ contrabas, Michael Griener/ percuție).
NADIA TROHIN este o artistă cu personalitate bine conturată în peisajul jazzului autohton. Originară din Chişinău, unde a absolvit Colegiul Naţional de Muzică Ştefan Neaga, între 2000–2004 a fost solista grupului Millenium cu care a lansat albumele: Fata sihastră şi Creştini, Crăciunul a sosit. Şi-a definitivat studiile de licenţă, masterat şi doctorat la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. În 2010 a fost premiată în cadrul Festivalului de Jazz de la Tg. Mureş şi în acelaşi an a început colaborarea cu pianistul Mircea Tiberian alături de care a înregistrat CD-ul La margine de Bucureşti, apărut în 2011, la casa de discuri Soft Records, iar mai târziu Aleea Cosmonauţilor (2019). A colaborat cu muzicieni de marcă ai scenei jazzistice, între care: John Betsch, Chris Dahlgren, Maurice de Martin, Mike Roelofs, Jerzy Małek, Martin Gjakonovski, Nicolas Simion ş.a. În paralel cu activitatea concertistică, interpreta se implică activ şi în domeniul educaţional, fiind lector universitar în cadrul departamentului de jazz al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti.
MIKE GODOROJA s-a născut în București, în data de 5 ianuarie 1965, în aceeași zi cu Florian Lungu, dar la o distanță de 22 de ani. A absolvit Institutul Politehnic din București și a făcut Studii de istoria jazzului la Clasa Mihai Berindei între 1986-1989, la CIRNEA în Paris – Studii de Televiziune în 1994, Studii particulare de canto și chitară în 2000 și un stagiu de specializare producție muzicală la Casa de discuri CESOUL MUSIC – USA în 2002. Sunt 30 de ani de când Mike Godoroja face muzică, ajută pe alții sa facă muzică, sprijină muzica de calitate din Romania. A înregistrat cu Blue Spirit 7 albume, a compus pentru Iris, Felicia Filip si Blue Spirit, a fost producătorul muzical al întâmplărilor care i-au adus în Romania pe Ray Charles, James Brown, Chick Corea, Zucherro, Big Mountain, Jimmy Smith, Steve Howe, Steve Hackett, David Palmer. A realizat timp de peste 25 de ani emisiuni de rock și jazz la radio și televiziune despre artiștii României și marile legende ale lumii.
Muzica sa de acum , rock-blues cu elemente de folk și psihedelic, note progresive și electro- synth, relevă noua direcție a spectacolelor lui ce ar putea fi definite ca art rock, mereu căutând ceva care să surprindă publicul. Mike Godoroja împreună cu echipajul său artistic Blue Spirit –
Mike Godoroja – vocal, percuție, Vali Vătuiu – tobe, Alex Gavril -ghitare, Ștefan Bocioc-claviaturi, Romeo Bejan -bas – participă din nou cu forțe artistice proaspete la o nouă ediție a Maratonului de Poezie și Jazz, relevând publicului frumusețea și simplitatea blues-ului arhaic, de la origini, într-o notă stilistică actuală printr-un extras din noul lor spectacol BLUES OF THE FUTURE PAST.
MIRCEA TIBERIAN (n. 1955, Cluj) este unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați interpreți de jazz români. Și-a petrecut copilăria și adolescența la Sibiu, oraș de care se leagă debutul său muzical, în cadrul Festivalului Internațional de Jazz din 1974. De-a lungul anilor a urcat pe scenă alături de muzicieni precum Larry Coryell, Tomasz Stańko, Herb Robertson, John Betsch, Lisle Ellis, Maurice de Martin, Chris Dahlgren, Horst Nonnenmacher, Adam Pierończyk, Theo Jørgensen, Nicolas Simion și alături de artiști români de jazz extraordinari, precum Johnny Răducanu, Anca Parghel, Dan Mândrilă. În calitate de pianist și compozitor a lucrat în diverse set-up-uri de jazz, improvizație și New-Music.
Printre distincțiile pe care le-a primit se numără Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (1990, 1996, 2000, 2003), Premiul „Muzicianul Român al Anului” (2003, 2007, 2008), precum și Bursa Enescu – Brâncuși, oferită de Institutul Cultural Român (2006).
S-a implicat în proiecte interculturale precum Liniada (2000), Agnus Dei (2001), Les annes folles de Bucharest (2004), Jazz and Cinema (2005 – prezent), Dark (2006), Eurotique (2006), Jazzy Tarot – musical susținut în cadrul Teatrului Metropolis București (2007-2008). Munca sa din ultimele două decenii este documentată în 19 albume, printre care: Magic Bird, Never Ending Story, Working Underground, Alone in Heaven, Hotel of Three Beginnings, Back To My Angel, Eleven, Viața lumii, Trei lumini, Palindrome.
Este doctor în Muzică și predă la Universitatea Națională de Muzică din București, unde coordonează Departamentul de Jazz, pe care l-a și înființat în anul 1991. Din 2004 este profesor în cadrul Academiei ICon Arts.
ANAMARIA SPĂTARU este în colectivul Radio România din anul 2000. A obținut licența în jurnalism la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și are un master în antropologie culturală și dezvoltare comunitară la Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București. A colaborat cu materiale culturale la mai multe posturi precum: Radio România Actualitați, Radio România Internațional, Radio România Tineret și de mai mulți ani face parte din echipa postului Radio România Cultural în calitate de realizator de emisiuni. Fluxurile la care contribuie constant în această perioadă sunt „Născut în România”, „Ascultă Vocile de Azi”, „Poezie Românească”, GPS Cultural, Oraşul vorbeşte etc. În anul 2018 a coordonat campania „Centenarul meu”, în anul 2019 campania „30 de ani de Libertate”, în 2020 campania #acasă. A coordonat activitatea de PR a mai multor turnee naţionale de muzică clasică precum Pianul călător, Vioara Lui Enescu, Flautul de Aur. Colaborează cu echipa Gaudeamus pentru promovarea târgului și organizarea unor evenimente în cadrul acestuia. A publicat interviuri în: Revista Cultura, Revista Euphonia, România Liberă, Adevărul, agentiadecarte.ro
Este producător al evenimentelor culturale „Gala Tinerilor Scriitori” şi „Maratonul de poezie si jazz” încă de la primele ediţii.
MIHAI ZGONDOIU (n. 1982) este artist, curator și galerist independent cu studii doctorale în domeniul artelor vizuale. Între anii 2014-2021 predă la Universitatea Națională de Arte din București, iar din 2018 la Facultatea de Arte și Design din Timișoara. De asemenea, Mihai a fost iniţiator şi coordonator al galeriei Atelier 030202 din București (2009 până în prezent), co-curator al galeriei geamMAT a Muzeului de Artă din Timișoara (2012 – 2014) și Co-Curator al proiectului „Atelier în tranziție” (2009-2013). A câștigat Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru „Artă în spațiul public” (2017), și Premiul JCE Contemporary Art Bienalle – selecția românească (2019). În 2018 a curatoriat expoziția „Urban Steps” la Muzeul Național de Artă Contemporană – București, iar în 2019 expozițiile „Young Blood” din Pavilionul Supercontemporan Art Safari- București și „Electrecord – Romania in vinyl covers” din cadrul Festivalului de Artă Europalia – Bruxelles.
În practica sa artistică, oscilează cu lejeritate într-o arie largă de genuri și tehnici vizuale, de la desen, colaj și print experimental, la video-instalații, acțiuni-performance și intervenții urbane. Proiectele sale evocă un spirit critic (și autocritic după caz) față de clișeele de gândire din societatea actuală, parodiind falsele valori și icon-uri create de noile media prin diferite tipuri de propagandă fake news.
Cele mai recente expoziții sunt: „Re-Conception”, Triennials of Extended Media, Pavilion Cvijeta Zuzoric, Belgrad (2019), “The Uslan International Woodcut Biennale”, Uslan (2019), “JCE Contemporary Art Bienalle”, The Belfry – Montrouge (2019), “Fragments”, BOZAR Centre for Fine Arts, Brussels (2019), “HIT” – Kanal Centre Pompidou, Brussels (2019), Bucharest Artworlds at The Wrong Biennale #4”, Rezidența Scena9, București (2020), Beyond other horizons, Palace of Culture / Art Museum, Iasi (2020), M.A.F.A.7(Media Art Festival Arad), Kinema Ikon, Art Museum – Arad (2020), Bucharest School, Art Safari Contemporary Art Pavilion, Bucharest (2020), Clubul sportiv al artelor, Muzeul de Artă Recentă, București (2021), Puls 20, Kunsthalle Bega, Timișoara (2021), Omul aproximativ 3.0, Kunsthalle Bega, Timișoara (2022).
***
Noaptea Muzeelor a fost inițiată în 2004 de Ministerul Culturii și Comunicării din Franța. În prezent, Noaptea Europeană a Muzeelor este patronată de Consiliul Europei, de UNESCO si de Consiliul Internațional al Muzeelor. Eveniment de succes european desfășurat la nivel internațional, Noaptea Europeană a Muzeelor se află anul acesta la cea de-a XIX-a ediție, fiind sărbătorită în toată Europa sâmbătă, 13 mai 2023.
- Site-ul oficial al evenimentului european: http://nuitdesmusees.culturecommunication.gouv.fr/
- Site-ul oficial al evenimentelor din România: https://noapteamuzeelor.org/
