spot_img

”Mic dejun cu Seneca” de David Fideler sau filosofia stoică, medicament pentru suflet într-o lume nebună

În urmă cu 12 ani, viața scriitorului și filosofului David Fideler a fost zguduită de o dramă: o prietenă apropiată, de care odinioară fusese îndrăgostit, i-a trimis un mesaj de rămas bun, după ce înghițise o jumătate de flacon de somnifere. Deși, până la urmă, tânăra a fost salvată, lunile grele petrecute alături de ea până la recuperare l-au condus pe David Fideler la o stare de epuizare emoțională. Și, mai mult decât psihoterapia urmată o scurtă vreme, filozoful american mărturisește că l-a ajutat un ritual practicat zilnic, timp de 12 ani – și-a început diminețile luând un ”Mic dejun cu Seneca”. Mai mult de un deceniu, scriitorul american David Fideler originar din Michigan și stabilit la Sarajevo și-a însoțit cafeaua de dimineață cu lectura câte unei epistole de-a lui Seneca (cca 4 î.Hr.–65 d.Hr.), „cel mai convingător și mai elegant dintre scriitorii stoici”, „conștiința Imperiului” Roman. Astfel a luat naștere volumul ”Mic dejun cu Seneca” publicat de Editura Trei, o introducere în filosofia stoică în general, cu accent pe scrierile lui Seneca, atât de actuale și astăzi, la mai mult de două mii de ani de la conceperea lor.

De formație umanistă (a studiat religie, istoria ideilor și filosofie antică și a obținut doctoratul în filosofie și istoria științei la University of Pennsylvania), David Fideler este un susținător al ideii că filosofia este în fapt o artă de a trăi (de altfel, subtitlul cărții pe care o semnează este „Ghid stoic pentru arta de a trăi”). Ideea regăsită la Socrate face parte și din patrimoniul filosofiei stoice a lui Seneca. Spre deosebire de filosofia de astăzi, care tinde să devină super specializată și detașată de viața de zi cu zi, Seneca se concentrează pe partea practică, pe modul în care filosofia devine un instrument prețios în gestionarea problemelor din viața de zi cu zi. Cum depășim emoțiile negative precum îngrijorarea, mânia și anxietatea, cum să ne dezvoltăm caracterul și să „accesăm” cea mai nobilă versiune a sa, cum să trăim cu autenticitate și să găsim calea spre virtuți precum libertate, liniște sufletească și bucurie durabilă, acestea sunt doar câteva dintre subiectele de discuție abordate la un Mic dejun cu Seneca

                     Filosofia lui Seneca, medicament pentru suflet într-o lume nebună

            Cea mai influentă filosofie a Imperiului Roman, stoicismul, suscită în ultimele decenii un interes deosebit din partea iubitorilor de înțelepciune. Într-un interviu pentru Plato’s Academy Center, David Fideler observă: „În ultimii aproximativ 10 ani a existat o renaștere uriașă a interesului pentru stoicism în lumea anglofonă. Cred că acest lucru se datorează faptului că epoca noastră seamănă foarte mult cu perioada elenistică și cu începutul Imperiului Roman. Cu alte cuvinte, lumea noastră pare din ce în ce mai scăpată de sub control. Așa era înainte de Covid și războiul din Ucraina și este cu atât mai mult scăpată de sub control astăzi”, spune filosoful de origine americană. „Cred că una dintre atracțiile stoicismului este că îi învață pe oameni cum să trăiască o viață bună, cu sens și liniștită, indiferent de ceea ce se întâmplă în lumea largă. Un alt lucru atrăgător la stoicism este că unii oameni îl văd ca o formă occidentală a budismului”, mai spune David Fideler.

            Socrate afirmă și el foarte limpede aceste lucruri: filosofia este un leac pentru suflet, rolul ei este acela de a vindeca bolile sufletești. Așa cum gimnastica menține sănătatea trupului, filosofia se îngrijește de sănătatea sufletului, este arta de a trăi frumos, profund și cu sens. Seneca spunea despre învățăturile sale că sunt „remedii medicale” care, odată aplicate, ajută oamenii să ducă cea mai bună viață cu putință. 

            „Natura umană nu s-a schimbat aproape deloc în ultimii două mii de ani”, observă David Fideler, care subliniază actualitatea învățăturilor lui Seneca, un „psiholog avant la lettre” și totodată „primul om din lumea occidentală care a analizat în profunzime psihologia consumerismului” – existentă în Roma antică la fel ca și în zilele noastre. 

            „Deși cultura noastră este mult mai avansată tehnologic, din punct de vedere psihologic suntem la fel ca oamenii din vremea lui Seneca. Suntem ființe complexe, caracterizate de lăcomie, ambiție, griji, frică, durere, furie, anxietate financiară, dorință sexuală și dependențe, dar și de dorința de a fi cumsecade și de a face lumea un loc mai bun”, notează David Fideler. 

            Structurată în 14 capitole care surprind principalele suferințe sufletești ale omului din toate timpurile și remediile lor desprinse din învățăturile lui Seneca, volumul filosofului american include și un set de exerciții stoice pentru o viață care merită cu adevărat trăită. 

            Lumea lui Seneca nu era mai puțin nebună decât cea de astăzi. În calitate de sfetnic principal al lui Nero, filosoful roman a văzut multe și a trăit și mai multe – bogăție, influență, exil, asasinate politice, despărțirea de familie, moartea fiului său. Pe toate le-a depășit păstrându-și echilibrul interior și aplicând principiile filosofiei stoice în viața de zi cu zi. Chiar și când i se ordonă să-și curme viața, în ultimele clipe, Seneca ține un discurs despre filosofie în fața prietenilor săi. Astfel, cei care vor proceda la fel ca David Fideler și vor lua zilnic Micul dejun cu Seneca vor fi surprinși de capacitatea uimitoare a acestuia de a înțelege mecanismele sufletului omului și de a oferi soluția potrivită pentru situații dificile de viață. Dialogul peste veacuri cu una dintre cele mai strălucite minți ale omenirii anulează distanța temporală. „La urma urmei, timpul lui Seneca este timpul nostru. El este contemporanul nostru și împărtășim sincer aceleași preocupări”, spune scriitorul și filosoful David Fideler. 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508