„În faţa fetelor tinere”, îi mărturiseşte Kafka Milenei, „mă simt descumpănit”. Prezenţa lor fizică îl dezarmează. E înspăimântat să găsească în ochii lor propria sa anxietate. Apariţia unei tinere fete e un hazard, o şansă şi o ameninţare. O fereastră către necunoscut: se iveşte o posibilitate. Încrederea pe care o acordă calităţilor ei de mesageră nu are egal decât în teroarea sexului ei. Să n-o atingi, să amâni acest moment fatal, dar s-o ţii captivă. Prin toate mijloacele. Tânăra fată visată de Kafka, gânditoare, cu capul uşor înclinat şi lăsând să se vadă goliciunea gâtului, e destinată să fie altfel posedată. Contează nu „puritatea”, ci puterea de atracţie, magnetismul ei. El îi cere să-l ajute să pătrundă în ţara făgăduită a scriiturii, să-i dea forţa de-a scrie. Dorinţa pe care ea o trezeşte e, pentru el, cheia scriiturii.
Daniel Desmarquest
Daniel Desmarquest este un scriitor francez, născut în 1946. Pentru eseul Kafka și tinerele fete a obținut, în 2002, Premiul Médicis. A publicat mai multe romane, printre care: SAD, Aqua bella, Lila Paradis, Les falaises d’Etretat, La Scène des adieux etc. Scrierile sale sunt traduse în mai multe limbi străine.
