Trei dintre cele mai așteptate cărți ale anului vor fi lansate de editura Tracus Arte (standul 82) la Târgul de Carte Gaudeamus 2022: ”Lectura după Teorie” de Valentine Cunningham, traducerea din limba engleză de Carmen Mușat – joi, 8 decembrie 2022, ora 16.00, și ”Poesie / Poezii” și ”Scrieri despre literatură și artă” de Pier Paolo Pasolini, traducere de Smaranda Bratu Elian joi, 8 decembrie 2022, ora 19.00.
”Lectura după Teorie” de Valentine Cunningham este o carte-manifest. Autorul, profesor la Oxford, pune in discuție modul in care Teoria (si multiplele ei avataruri) a influențat lectura operelor literare. Cunningham vorbește despre beneficiile teoriei, dar si despre excesele si abuzurile generate de mode si de ideologii.
Pier Paolo Pasolini (1922-1975), cea mai originală și, în mod paradoxal, și reprezentativă figură a culturii italiene din cea de a doua jumătate a secolului XX, a fost un creator proteic. Cunoscut pe tot globul pentru excepționalele sale filme de autor, în Italia văzut înainte de toate ca poet-emblemă al unei întregi epoci, el a fost și un formidabil eseist și jurnalist. După volumul de Scrieri corsare (Polirom, 2006), conținând cele mai incitante intervenții civice din ultimii săi ani, volumul de față îi oferă pentru prima dată cititorului român o antologie din scrierile sale despre literatură și artă. Selecția a urmărit să redea: cele mai sugestive declarații ale autorului despre propria sa creație; principalele sale abordări teoretice cu privire la literatură și artă, precum și pozițiile pentru care a militat în incendiarele dezbateri culturale din Italia acelor vremuri; abordarea critică, interesantă în sine, a unor importanți scriitori italieni și străini familiari cititorului român; și, firește, câteva dintre scrierile cele mai semnificative despre cinematografie. Publicarea acestui volumului vine să umple singurul gol major din imaginea pe care o aveau cititorii români despre acest creator și gânditor excepțional.
AgențiadeCarte.ro, partenerul media al Târgului de Carte Gaudeamus, vă prezintă programul de lansări al editurii Tracus Arte.
TRACUS ARTE, GAUDEAMUS 2022, 7-11 decembrie 2022, 10,00-20,00
Miercuri, 7 decembrie 2022, ora 16,00 la standul 82, Tracus Arte
Cassian Maria Spiridon- Gloria și demnitatea inutilului
Invitați: Gellu Dorian, Horia Gârbea
Moderator: Ioan Cristescu
JOI, 8 decembrie 2022, ora 16:00, standul 82, Tracus Arte
Valentine Cunningham – Lectura după Teorie
Invitați: Carmen Mușat, Delia Ungureanu, Raluca Dună, Victor Cobuz
Moderator: Teodor Dună
Valentine Cunningham este Profesor de Limba și Literatura Engleză, la Oxford University – Corpus Christi College. A susținut cursuri și conferințe, ca Profesor invitat, în Statele Unite ale Americii, Australia și Germania (timp de zece ani a predat la Universitatea din Konstanz). În 1992 și în 1998, a făcut parte din juriul care acordă Premiul Booker.
Cărți publicate: Everywhere Spoken Against: Dissent in the Victorian Novel (1975), In the Reading Gaol: Postmodernity, Texts and History (1994), Victorian Poetry (2002), On Modern British Fiction (2002), Victorian Poetry Now: Poets, Poems and Poetics (2011) ș.a.
Lectura vine întotdeauna după teorie. Noi toți, în calitatea noastră de cititori, abia ne târâm în urma teoriei, oricare ar fi aceasta. Suntem cu toții, mereu, post-teoreticieni, în epoca post-teoriei. Pentru noi, întrebarea este mereu aceeași: și-acum? Ce mai urmează? Ce putem face noi, cititorii, ca urmare a acestei firești și persistente întârzieri? Aceasta a fost dintotdeauna problema, din momentul în care, acum două milenii și jumătate, teoretizările pe marginea literaturii au început cu Platon și Aristotel. Cu atât mai presantă este această întrebare acum, de când cu marea avalanșă teoretică din zilele noastre, adevărată cascadă Niagara a teoriilor literare. Aceasta e întrebarea pe care o pune cartea mea – care nu e câtuși de puțin un imn închinat teoriei, și cu atât mai puțin Teoriei, dar nu e nici o ieremiadă împotriva ei. (…)
Sub presiunea Teoriei, textul este demonizat de o zgomotoasă retorică pyrrhonică a discontinuității, a eșecului, a lipsei, a invalidității și a omisiunii. Retorica aceasta a deplorării e omniprezentă în paginile Teoreticienilor. Textul e în ruine, e o ruină, un peisaj după bombardament. Cât de însuflețiți au fost Teoreticienii de cuvintele laconice ale lui Walter Benjamin despre alegorie (în sens poetic, textual) ca fiind, în sfera gândirii, ceea ce ruinele sunt în lumea obiectuală. Conform Teoriei, textul este fragmentat, bucăți-bucățele, spart. Nu poate vorbi deslușit; bâiguie, ezită, nu vede, e orb, e blocat. Este desfigurat, ilizibil, e o chestie ce ține de des-figurare, de-personalizare (de fapt, prosopopoeia – care conferă înfățișare și voce unor persoane sau obiecte absente, personificarea – este considerată, din generație în generație, ca fiind figura centrală a literaturii).
Valentine Cunningham
Joi, 8 decembrie 2022, ora 19,00 la Sala Nicolae Titulescu, pavilion B3, etaj
Pier Paolo Pasolinii- Poesie/ Poezii
– Scrieri despre literatură și artă
Invitați: Smaranda Bratu Elian, Claudiu Komartin, Bogdan-Alexandru Stănescu, Dinu Flămând.
Moderator: Ioan Cristescu
Pier Paolo Pasolini (1922-1975), cea mai originală și, în mod paradoxal, și reprezentativă figură a culturii italiene din cea de a doua jumătate a secolului XX, a fost un creator proteic. Cunoscut pe tot globul pentru excepționalele sale filme de autor, în Italia văzut înainte de toate ca poet-emblemă al unei întregi epoci, el a fost și un formidabil eseist și jurnalist. După volumul de Scrieri corsare (Polirom, 2006), conținând cele mai incitante intervenții civice din ultimii săi ani, volumul de față îi oferă pentru prima dată cititorului român o antologie din scrierile sale despre literatură și artă. Selecția a urmărit să redea: cele mai sugestive declarații ale autorului despre propria sa creație; principalele sale abordări teoretice cu privire la literatură și artă, precum și pozițiile pentru care a militat în incendiarele dezbateri culturale din Italia acelor vremuri; abordarea critică, interesantă în sine, a unor importanți scriitori italieni și străini familiari cititorului român; și, firește, câteva dintre scrierile cele mai semnificative despre cinematografie. Publicarea acestui volumului vine să umple singurul gol major din imaginea pe care o aveau cititorii români despre acest creator și gânditor excepțional.
„De ce iubesc cinematograful și de ce am trecut la el? Am vrut să schimb limba, să părăsesc limba italiană; a fost o formă de protest împotriva limbilor și împotriva societății. Însă adevărata explicație este că eu, făcând film, reproduc realitatea, adică mă apropii extraordinar de mult de acest prim limbaj uman, care este acțiunea omului așa cum se prezintă ea în viață și în realitate.” Această declarație a lui Pasolini, făcută la sfârșitul vieții, pune în lumină setea lui de a adera la realitate, teoretizată explicit în scrierile referitoare la cinematografie, dar lasă în umbră enorma sa creație de teoretician și critic literar, bazată tocmai pe o rafinată interpretare a limbii italiene. Jurnalistica literară și cea cinematografică, necontenit prezente la Pasolini, pornesc cel mai adesea tocmai de la stil și limbaj, iar cronicile lui – surprinzător pentru polemistul care era – au îndeobște ca deznodământ un exercițiu de admirație. Iar lucrul acesta spune ceva despre calitatea umană a lui Pasolini.
Smaranda Bratu Elian
„Poezia lui Pasolini nu poate fi izolată de magma care îi contopește întreaga creație și întreaga existență. Căci temele, întrebările, frământările circulă transversal prin toată acea uriașă ectoplasmă care ține de pulsiunea lui de a devora întreaga realitate și de a fi devorat de ea. Viața și reprezentarea vieții sunt la Pasolini un tot inextricabil. De aici caracterul de mărturie autobiografică, de jurnal, al versurilor lui, chiar și atunci când nu par astfel. Poezia lui Pasolini nu este niciunde ușoară (în ambele sensuri ale cuvântului); de multe ori ea descumpănește și irită, căci eviscerarea trupească, sufletească și mentală pe care poetul o execută în fața cititorului pretinde o reciprocitate nu lesne de susținut. Dar forța ei stă tocmai în această unitate compactă a ființei cu creația sa. Poezia lui este chiar această unitate.”
Smaranda Bratu Elian
Vineri, 9 decembrie 2022, ora 16,00 la Spațiul de evenimente Mircea Nedelciu
Halina Poswiatowska- Când vreau să trăiesc țip. Poeme alese
Jan Polkowski- Când Dumnezeu e șovăielnic
Întâlniri. Poezii din Ucraina și Polonia. Antologie
Invitați: Olesia Mamchych (Ucraina), Jan Polkowski (Polonia), Constantin Geambașu, Ioana Diaconu-Mureșan, Camelia Dinu.
Moderator: Teodor Dună
Sâmbătă, 10 decembrie 2022, ora 12,00 la standul 82, Tracus Arte
Titus Popovici – Musei mele. Poesii și alte cele
Invitați: Alice Georgescu, Rodica Mandache, Mircea Cornișteanu, Mihai Tatulici
Moderator: Ioan Cristescu
Sâmbătă, 10 decembrie 2022, ora 17,30 la standul 82, Tracus Arte
Constantin Buduleci- Orașul covoarelor
Invitați: Teodor Dună, Andrei Zbîrnea
