Romanele franțuzești de aventuri din secolul 19, „romane populare”, cum li s-a zis mai tîrziu, uneori cu justificate intenții depreciative, s-au bucurat la noi de o consistentă trecere în epocă și mai tîrziu. De fapt, pînă în ziua de azi, cînd în locul edițiilor tipărite pe hîrtie ieftină de ziar, romanul popular se răsfață între coperte cartonate în librării și în chioșcurile de ziare.
În secolul 19, Misterele Parisului și romanele istorice ale lui Dumas-tatăl erau în vogă și printre cititori, dar și printre prozatorii autohtoni, care au localizat rapid aceste formule de succes. Pe urmele lui Eugène Sue, apar la noi în anii 60 și 70 ai secolului 19 Misterele Bucurescilor de George Baronzi, Mistere din Bucureşti de Ioan M. Bujoreanu și demult uitatul op, Misterele Ploescilor, al magistratului Demetru Gr. Georgian, Misterele românilor de Grigore H. Grandea, la care se adaugă Misterele căsătoriei de Constantin D. Aricescu și începutul de roman al lui Mihail Kogălniceanu, Tainele Inimii. În secolul 20, Sadoveanu își încearcă și el norocul cu romanul istoric de aventuri. De fapt, debutează ca romancier cu Șoimii pe care-l va relua la bătrînețe în Nicoară Potcoavă. Vor urma Neamul Șoimăreștilor, Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă și trilogia Frații Jderi, toate după modelul Dumas-tatăl, chiar dacă, și stilistic, și la construcție, formula romanului de aventuri nu i se potrivea lui Sadoveanu.
Romanele franțuzești de această factură au trecut cu bine la noi granița secolului XX. Cei trei muschetari avea succesul garantat și în anii treizeci. După război, cînd literatura străină contemporană nu trecea de cenzura regimului comunist decît cu mare greutate, la concurență cu romanele rusești clasice și la zi, apăreau cărțile de aventuri ale lui Dumas, în tiraje de masă și ale altor romancieri francezi specializați în genul „capă și spadă”. Al. Mitru devine un clasic al romanului popular, cu Săgeata căpitanului Ion, după Legendele Olimpului. Rodica Ojog-Brașoveanu, în paralel cu lunga serie de policier-uri, scrie și cîteva cărți de aventuri de inspirație istorică. Vintilă Corbul devine un stîlp autohton al romanului istoric cu Căderea Constantinopolelui și cu Uragan asupra Europei. Perioada dacismului din propaganda național-comunistă a regimului Ceaușescu îi găsește în block-starturi pe Radu Theodoru, pe Grigore Băjenaru și pe alții care fabulează frenetic despre Decebal și Burebista. Sînt scoși atunci de la naftalină junimistul Ioan Pop Florantin cu nuvela lui istorică Decebal și B.Jordan care publicase în 1941 un roman cu același titlu, la Editura Cugetarea – Georgescu Delafras.
În primii ani după revoluție, la puzderia de edituri nou apărute ies din nou pe bandă rulantă romancierii populari francezi și urmașii lor autohtoni. Romanele lui Dumas-tatăl și Eugène Sue, cărora li se adaugă Paul Fèval cu ale sale Cocoșatul și Misterele Londrei răzbat cu succes și în secolul 21, cînd la fel ca în secolele 19 și 20, în România apăreau cărți pe care nu prea avea cine să le citească, din cauza analfabetismului.
Cristian TEODORESCU