Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) din București prezintă, în perioada 5 – 18 decembrie 2022, în București Mall Vitan (Calea Vitan 55-59), expoziția ”Sărbătorile de Iarnă în viziunea scriitorilor români ”. Alături de scriitorii și criticii literari clasici – Vasile Alecsandri, Tudor Arghezi, Ion Băieșu, G. Călinescu, Victor Eftimiu, Panait Istrati, Ion Minulescu, Fănuș Neagu, Mihail Sebastian, Nichita Stănescu, Alexandru Vlahuță, Vasile Voiculescu – MNLR a pregătit două panouri speciale dedicate scriitorilor contemporani: scriitoarea Tatiana Ernuțeanu și poetul Dan Mircea Cipariu.
Cum au fost și cum sunt, oare, sărbătorile de iarnă pentru scriitori? După cum veți descoperi în expoziția organizată de Muzeul Național al Literaturii Române în București Mall-Vitan, unii scriitori preferau să ia o pauză de la călătoriile lungi și dese, cum este Vasile Alecsandri, iar pe alții, Crăciunul îi surprindea mai mereu pe drum, așa cum reiese din scrisoare lui Panait Istrati, care se afla „în Egipt, în Siria sau aiurea”.
Alături de povești, veți putea arunca o privire în casele scriitorilor prin intermediul fotografiile selectate de muzeografii de la MNLR, care surprind o atmosferă luminoasă, caldă, reflectată de unii scriitori în operele lor.
„Le-am povestit copiilor că iernile noastre erau albe ca un cearșaf cu țurțuri de dantelă și că din cerul albastru – de neînchipuit – se lăsa toată ziua, toată noaptea și patru luni întregi, un material vioi pe care nu-l puteam înfățișa în gospodăria noastră cu nimic decât cu zahărul pisat, în bucăți și căpățâni”. (Tudor Arghezi, povestirea „De Moș Ajun”, în „Cartea cu jucării”)
AgențiadeCarte.ro este partenerul media al proiectului.
O perioadă de răgaz, de reflecție, dar și de emoții și bucurii împărtășite alături de cei dragi – iată câteva moduri prin care am caracteriza sărbătorile de iarnă, care încep cu Moș Nicolae (6 decembrie) și ajung până în anul următor, cu sărbătoarea Sf. Ion (7 ianuarie).
Nelipsitul brad de Crăciun este o tradiție relativ recentă în România, făcându-și apariția la mijlocul secolului al XIX-lea. Astăzi, în jurul bradului, fiecare familie se bucură de un timp prelungit, de povești și de daruri.
Pentru unii scriitori și critici literari, familia era înțeleasă în sensul extins, o familie spirituală, așa cum era cazul lui G. Călinescu, despre care Teodor Vârgolici își amintea în „Mărturii literare” (Editura Muzeul Literaturii Române, 2009):
„Pe noi, toți membrii Institutului, ne considera propria sa familie și nu concepea ca de Crăciun să nu fim alături de dânsul. Pregătirile pentru reuniunea la care urma să participăm în seara de Ajun, la G. Călinescu acasă, începeau cu mult timp înainte. Era o reuniune spirituală, un elevat joc literar-artistic, al cărui autor, regizor, scenograf, maestru coregraf era, exclusiv, G. Călinescu.”
Familia de spirit se reunea de Revelion, la Casa de creație de la Mogoșoaia sau la Cumpătu, așa cum relatează Radu Băieșu despre familia sa.
