Miercuri, 16 noiembrie 2022, au fost decernate Premiile AgențiadeCarte.ro pentru anul editorial 2021. Juriul format din scriitorii Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru și Tudor Voicu a premiat următoarele cărți: ”Scrâșnetul dinților” de Șerban Axinte, Editura Cartier, și ”Fragil și aproape absurd” de Teodora Vasilescu, Editura Tracus Arte – secțiunea Poezie; ”Ioșca” de Cristian Fulaș, Editura Polirom – secțiunea Proză; ”Cenaclul de luni. Viața și opera” de Cosmin Ciotloș, Editura Pandora M – secțiunea Critică literară / Istorie literară / Teorie literară; ”Sălbaticii copii dingo” de Vasile Ernu, Editura Polirom – secțiunea Eseu / Publicistică / Memorialistică. Ceremonia s-a petrecut în Sala Perpessicius a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu, nr. 8). Diplomele și identitatea vizuală a Premiilor AgențiadeCarte.ro au fost realizate de artistul vizual Mihai Zgondoiu.
Premiile AgențiadeCarte.ro sunt organizate de asociația Euro CulturArt și Muzeul Național al Literaturii Române din București, cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii. Partener media: Radio România Cultural.
Dan Mircea Cipariu: ”O seară fastuoasă!, vă spune Dan Mircea Cipariu. Mă bucur că suntem într-un spațiu intim, în sala Perpessicius a MNLR. Nu vom dezbate amănunțit cărțile premiate, deoarece urmează să apară pe AgențiadecArte.ro câte o cronică pentru fiecare volum laureat în această seară. Îi voi da cuvântul lui Flori Iaru pentru a porni o dezbatere legată de premiile literare.”
Florin Iaru: ”Acum 30 de ani eram împreună cu Dan-Silviu Boerescu în drum spre decernarea unor premii din al căror juriu făceam parte. Am ajuns la spartul târgului când membrii locali ai juriului deja dăduseră premiile, adică stabiliseră rezultatele. Când am ajuns acolo ni s-a spus bine ați venit, haideți să luați banii pentru jurizare, să mâncați și să plecați. Eu și Boerescu am zis în regulă, dar noi nu am votat și ni s-a răspuns amical că e un concurs plătit de primărie. Premiul întâi era al unei poete care se afla în coada listelor pe care eu și Boerescu le aveam pregătite. Cerând socoteală, unul din membri spune hai mă, că e iubita mea și zic dar tu de ce vrei să nenorocești? nu poți să-i cumperi o garsonieră? asta e o dovadă de dragoste. Tu-i vinzi o iluzie care-i va ține mintea ocupată toată viața, în loc să facă altceva. Și am răsturnat tot juriul și am dat premiile corect. În anii 80, la editurile din România, din cele trei premii de debut doar unul era pe bune, celelalte două erau rezervate juriului. Când am aflat cum stau treburile mi-am jurat să nu merg niciodată pe calea asta. Premiile de azi reprezintă, pentru mine personal, bucuria de a citi o carte, de a fi părtaș la ea.
Ne-am spus să premiem și un debutant (n.r. Teodora Vasilescu) pentru că aici lucrurile sunt cele mai grele. Constat că deși se scrie multă poezie, poezia este cea care rămâne cel mai puțin în memoria inșilor. E o mare problemă dacă promovarea pe care o facem se va dovedi valabilă în timp. E foarte important ca un poet să rămână într-un fel sau altul în conștiința cititorilor.”
Dan Mircea Cipariu: ”Florin Iaru nu e întâmplător membru al juriului. El a obținut premiul AgențiadecArte acum doi ani de zile pentru volumul ”Jos Realitatea”.
Fac încă o dată precizarea că votul electronic are un rol limitat pentru că el poate fi manipulat de tehnologie și până la urmă juriul alege. Atunci când am lansat acest top, l-am lansat în ideea de a promova cărțile din acel an. După ce am hotărât premianții, i-am sunat pe fiecare, iar Florin i-a tachinat, în stilul său, pe toți, mai al ales pe Cristian Fulaș. O să-i dau cuvântul Teodorei Vasilescu.”
Teodora Vasilescu: ”Mulțumesc juriului, sunt foarte bucuroasă pentru premiu, felicitări celorlalți câștigători!” Teodora Vasilescu a citit poemul ”nu știu cât e poezie”, iar Dan Mircea Cipariu a citit poemul autoarei premiate ”nu am nimic, mama, sunt bine”, din volum ”fragil. aproape absurd” (Tracus Arte, 2022).
Șerban Axinte a citit câteva secvențe din volumul premiat ”Scrâșnetul dinților”, realizând un moment poetic autentic care a primit aplauzele participanților.
Dan Mircea Cipariu: ”Florin, cum te simți ca personaj al volumlui Cenaclul de Luni?”
Florin Iaru: ”Ceea ce face autorul este să inventeze o altă lume care să fie plauzibilă și concretă. Cartea lui Cosmin Ciotloș e mai mult decât critică și istorie literară, este un miniroman brăzdat de informație. Orice reconstituire istorică e o ficțiune. Ideea și felul în care e scrisă mi-au plăcut foarte mult.
Cu Cristian Fulaș am avut zadarnic discuții interminabile, din fericire scriitorii sunt pesimiști până când nu mai sunt pesimiști, iar scriitorul are o înfățișare publică și una particulară.”
Cristian Fulaș: ”Mereu am spus-o, dar nu mă crede nimeni. Dacă s-ar limita lumea doar la ceea ce scriu aș fi complet inofensiv.”
Florin Iaru: ”Vasile este un colecționar de premii, ia tot. Cazul lui seamănă cu al lui Cărtărescu, ia multe premii, dar îl și urăște multă lume.”
Vaslie Ernu: ”Nu mă așteptam să iau acest premiu. La toate categoriile au fost cel puțin trei cărți de același nivel care puteau lua premiile AgențiadecArte. În urma pandemiei au apărut mult cărți bune și e foarte important să stai lângă autori valoroși. Mi se pare că preselecția e foarte importantă, o preselecție solidă ridică ștacheta premiilor”.
În finalul întâlnirii oficiale, scriitorul Cristian Fulaș a deschis o discuția liberă despre modalitatea în care se stabilesc și decernează marile premii literare franceze și influența politicului în cazul acestora, dar și despre mecanismul de promovare a autorilor.
Tudor Voicu
Fotografii de Cristian Sultana
Șerban AXINTE (n. 1976, Iași) este cercetător științific la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române – Filiala Iași, colaborator la mai multe reviste culturale, „Observator cultural”, „Dilema veche” și „Scriptor”. Doctor în filologie din anul 2010. A publicat mai multe volume de poezie, printre care, lumea ți-a ieșit așa cum ai vrut (Vinea, 2006, 2015), păpădia electrică (Casa de pariuri literare, 2012, 2021) și Scrâșnetul dinților (Cartier, 2021), studiul Definițiile romanului. De la Dimitrie Cantemir la G. Călinescu (Timpul, 2011) și Gabriela Adameșteanu. Monografie, antologie comentată, receptare critică (Tracus Arte, 2015). Este coautor al Dicționarului general al literaturii române (coord. Eugen Simion) (Univers enciclopedic 2004-2009). A primit Premiul USR – Filiala Iași pentru poezie (2013) și Premiul „Lucian Blaga” al Academiei Române pentru critică literară (2013).
Cosmin Ciotloș (n. 1983) este lector la Facultatea de Litere a Universității din București și colaborator al revistei Dilema veche. A susținut timp de zece ani principala rubrică de cronică de carte a revistei România literară. A publicat o antologie a poeziei generației optzeci (Nemira, 2015), o ediție adnotată a poemului Levantul de Mircea Cărtărescu (Humanitas, 2016) și un eseu detectivistic investigând opera lui Mateiu I. Caragiale, Elementar, dragul meu Rache (Humanitas, 2017). În 2019 a primit Premiul pentru critică literară al Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj. În 2020 a coeditat volumul de studii Harta și legenda. Mircea Cărtărescu în 22 de lecturi (Editura Muzeul Literaturii Române), iar în 2021, la editura Pandora M, i-a apărut volumul rezultat din teza de doctorat susținută în 2013, Cenaclul de Luni. Viața și opera.
Vasile Ernu s-a născut în URSS în 1971. Este absolvent al Facultăţii de Filosofie (Universitatea „Al.I. Cuza”, Iaşi, 1996) şi al unui master de filosofie (Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1997). A fost redactor fondator al revistei ”Philosophy & Stuff” şi redactor asociat al revistei ”Idea artă + societate”. A activat în cadrul fundaţiilor Idea şi Tranzit şi al editurilor Idea şi Polirom. În ultimii ani a avut rubrici de opinie în ”România liberă”, ”HotNews”, ”Timpul”, ”Adevărul”, CriticAtac şi ”Libertatea”, precum şi rubrici permanente în revistele ”Noua literatură”, ”Suplimentul de cultură” şi ”Observator cultural”.
A mai publicat: Ultimii eretici ai Imperiului (Polirom, 2009; nominalizată la Premiul pentru eseu al revistei Observator cultural şi distinsă cu Premiul Tiuk!; tradusă în Italia şi în curs de publicare în Rusia); Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc (împreună cu Bogdan-Alexandru Stănescu, Polirom, 2010); Intelighenţia rusă azi (Cartier, 2012); Sînt un om de stînga (Cartier, 2013); Mică trilogie a marginalilor. Sectanţii (Polirom, 2015, 2017, 2020; distinsă cu Premiul Matei Brâncoveanu pentru Literatură, 2015); Intelighenţia basarabeană azi. Interviuri, discuţii, polemici despre Basarabia de ieri şi de azi (Cartier, 2016); Mică trilogie a marginalilor. Bandiţii (Polirom, 2016, 2017, 2021; distinsă cu Premiul pentru eseistică/publicistică al revistei Observator cultural, 2017); Jurnal la sfîrşitul lumii (Cartier, 2019); Războiul pisicilor (Cartier, 2019; cu ilustraţii de Veronica Neacşu); Mică trilogie a marginalilor. Izgoniţii (Polirom, 2019; distinsă cu Premiul AgenţiadeCarte.ro la secţiunea Eseu/Publicistică/Memorialistică, ediţia 2020). A coordonat: Iluzia anticomunismului. Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu (împreună cu Costi Rogozanu, Ciprian Şiulea şi Ovidiu Ţichindeleanu, Cartier, 2008); Ucraina live. Criza din Ucraina: de la Maidan la război civil (împreună cu Florin Poenaru, Tact, 2014); Republica Moldova la 25 de ani. O încercare de bilanţ (împreună cu Petru Negură şi Vitalie Sprînceană, Cartier, 2016), Sălbaticii copii dingo ( Polirom 2021). Este tradus în peste zece limbi.
Cristian Fulaș s-a născut pe 3 iulie 1978 la Caracal. A debutat cu romanul Fâșii de rușine, Gestalt Books, 2015, Polirom 2018 pentru care a primit mai multe premii și nominalizări, printre care: Premiul Observator Cultural pentru debut, Premiul Colocviilor Liviu Rebreanu, Nominalizat la Premiile USR pentru debut, Nominalizat pentru Cartea Anului, Ziarul de Iași. Au urmat volumele: Jurnal de debutant, Editura Tracus Arte, 2015; După plâns, Gestalt Books – Casa de Editură Max Blecher, 2016, Polirom, 2019; Cei frumoși și cei buni, Polirom, 2017; Povestea lui Dosoftei, Editura Muzeelor Literare, Muzeul Național al Literaturii Române, Iași, 2018; Ioșca, Polirom, 2021; Celan: Am trăit, da, Polirom, 2022.
O ediție a romanului Ioșca va apărea în franceză în 2022, o ediție a romanului Fâșii de rușine va apărea în spaniolă în 2023.
A tradus peste cincizeci de cărți din limbile franceză, engleză și italiană, printre care amintim: Cristophe Bataille, Visul lui Macchiaveli; Mathias Enard, Vorbește-le despre bătălii, regi și elefanți; Mathias Enard, Busola; Mathias Enard, Dorința; Stephane Mallarmé, Igitur, O aruncare de zaruri; Mark Forsyth, O scurtă istorie a beției; Tom Nichols, Sfârșitul competenței; Akwaeke Emezi, Apa bună; Jean-Cristophe Rufin, Regele Zybbeline în jurul lumii; Nicolas Mathieu, Și copiii copiilor lor.
Teodora Vasilescu (n. 4 decembrie 1996, Curtea de Argeș) este absolventă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine și a masteratului de lingvistică aplicată. A debutat cu volumul Fragil și aproape absurd (poezie, editura Tracus Arte, 2021). Volumul ei de debut a fost nominalizat la Festivalul Național de Poezie „Nicolae Labiș“, ediția a 54-a.
***
Dan Mircea Cipariu s-a născut la 7 septembrie 1972 în Bucureşti. Este absolvent al Şcolii Superioare de Jurnalistică din Bucureşti şi licenţiat al Universităţii Bucureşti, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării. Debutează în presa literară în 1988 (SLAST), debutul editorial se petrece în 1999, cu volumul „Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara” (Editura Libra). În 2007, volumul său de poeme „Tsunami”, Editura Brumar, 2006, a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. Cea mai recentă carte a sa: “singurătatea vine pe facebook”, Editura Tracus Arte, 2012. În 2008, a iniţiat şi coordonat proiectul SCRIITORI PE CALEA REGALĂ, iar între 2008-2020 a coordonat proiectul MARATONUL DE POEZIE ŞI JAZZ. Între 2011-2021, de Ziua Culturii Naţionale, a iniţiat şi coordonat Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019 și 2021. Este fondatorul şi preşedintele Asociaţiei EURO CULTURART, asociaţie care a organizat, printre altele, Bienala Internaţională de Gravură Experimentală, ediţia a III-a, 29 martie-27 aprilie 2008, Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti, www.experimentalproject.ro, 4X4. Instalaţia de cARTE – http://4×4project.blogspot.com/, PROGRAMUL DE CARTE, Golden Frame 030202, eco dosArte. EURO CULTURART deţine o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali europeni – Atelier 030202 –www.atelier030202.blogspot.com – coordonată de artistul vizual și universitarul Mihai Zgondoiu.
Dan Mircea Cipariu este şi un apreciat comentator de artă contemporană, cu cronici apărute în revista “Arta” (revista Uniunii Artiştilor Plastici din România), “Cultura”, “Luceafărul”, “Altitudini” şi AgenţiadeCarte.ro. A fost curatorul unor expoziţii la Bucureşti şi New York semnate de câţiva dintre cei mai importanţi tineri artişti vizuali din România: Mihai Zgondoiu, Francisc Chiuariu, Cristian Răduţă, Albert Sofian, Irina Tănase, Florin Tomescu, Bogdan Raţa, Miruna Moraru, Adrian Sandu, Anamaria Şerban, Daniel Brici, Virgil Scripcariu, Aurel Tar, Adrian Alexandru Ilfoveanu, Peter Madaras şi Dan Vişovan. Este directorul www.agentiadecarte.ro , spaţiu virtual unde sunt prezentate la zi evenimentele de carte şi artă.
În decembrie 2020 a obținut titlul de Doctor în Filologie pentru tema doctorală de cercetare „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București. A predat cursuri de scriere creativă la Universitățile din Belgrad și Novi Sad, la Muzeul Național al Literaturii Române din București și în programele Centrului Cultural Arad și ale Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER). În 2022, a publicat volumul META VERS, editura Vellant, însoțit de 7 desene de Mihai Zgondoiu.
Florin Iaru (Râpă) s-a născut la 24 mai 1954, în București și este unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi ai generaţiei optzeciste.. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, în 1978. Profesor la Galați și la Bulbucata, până în 1982, a devenit redactor al Editurii Cartea Românească în anul 1990, iar în perioada 1991-1992 a fost redactor la publicația „Cotidianul”. Scriitorul Florin Iaru își face debutul literar în anul 1962, prin publicarea unor versuri în revista „Luminița”. Devine membru al Cenaclului de luni din anul 1970, sub conducerea lui Nicolae Manolescu. În anul 1981, volumul său „Cîntece de trecut strada” se bucură de succes editorial, iar în 1982 contribuie la scrierea volumului „Aer cu diamante”, alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan. A fost vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor în perioada 1995-1996. A realizat şi a prezentat emisiuni de cultură la postul naţional de televiziune şi la TVR Cultural. Face parte din echipa redacţională a săptămînalului Caţavencii. Alte volume: La cea mai înaltă ficţiune (Cartea Românească, 1984), Înnebunesc şi-mi pare rău(Cartea Românească, 1990), Poeme alese (Aula, 2002), Tescani 40238 (volum colectiv, Image, 2000), Poveşti erotice româneşti (volum colectiv, Trei, 2007), Prima mea beţie(volum colectiv, ART, 2009), Povestiri cu final schimbat (ART, 2013). La Editura Polirom a mai publicat Fraier de Bucureşti (2011, 2015) şi o povestire în volumul colectiv Scriitori la poliţie (2016), iar în 2017 volumul ”Sânii verzi”. Poemele sale au fost incluse în antologii din Germania, Italia, Anglia, Franţa, Spania, Statele Unite, Rusia etc. În 2019, a publicat volumul de poezie ”Jos realitatea!”, Editura Paralela 45, volum care a primit Premiul AgentiadeCarte.ro.
Tudor Voicu (n. 29 aprilie 1988, București) este editor coordonator AgențiadecArte.ro, redactor InfoART și autor al volumului de poezii ”sticle goale fiare vechi” (Editura Tracus Arte, 2016). A publicat poezii, cronici de carte și teatru, interviuri și reportaje în mai multe antologii, publicații online și tipărite. A susținut lecturi publice în cadrul unor evenimente precum ”Festivalul Internațional de Poezie București”; ”Festivalul Națiunilor Centenare de la București – PoetArt 100”; ”Festivalul Strada de C’Arte”; ”Maratonul de Poezie Online”; ”Maratonul de Poezie și Jazz” etc. I s-au tradus poezii în limbile engleză, franceză și arabă.
Este absolvent al Universității din București (Facultatea de Litere – Comunicare și Relații Publice), membru Direcția 9, UZPR și operascrisă.ro.
Mihai Zgondoiu (n. 1982) este artist, curator și galerist independent cu studii doctorale în domeniul artelor vizuale. Între anii 2014-2021 predă la Universitatea Națională de Arte din București, iar din 2018 la Facultatea de Arte și Design din Timișoara. De asemenea, Mihai a fost iniţiator şi coordonator al galeriei Atelier 030202 din București (2009 până în prezent), co-curator al galeriei geamMAT a Muzeului de Artă din Timișoara (2012 – 2014) și Co-Curator al proiectului „Atelier în tranziție” (2009-2013). A câștigat Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru „Artă în spațiul public” (2017), și Premiul JCE Contemporary Art Bienalle – selecția românească (2019). În 2018 a curatoriat expoziția „Urban Steps” la Muzeul Național de Artă Contemporană – București, iar în 2019 expozițiile „Young Blood” din Pavilionul Supercontemporan Art Safari- București și „Electrecord – Romania in vinyl covers” din cadrul Festivalului de Artă Europalia – Bruxelles.
În practica sa artistică, oscilează cu lejeritate într-o arie largă de genuri și tehnici vizuale, de la desen, colaj și print experimental, la video-instalații, acțiuni-performance și intervenții urbane. Proiectele sale evocă un spirit critic (și autocritic după caz) față de clișeele de gândire din societatea actuală, parodiind falsele valori și icon-uri create de noile media prin diferite tipuri de propagandă fake news.
Cele mai recente expoziții sunt: „Re-Conception”, Triennials of Extended Media, Pavilion Cvijeta Zuzoric, Belgrad (2019), “The Uslan International Woodcut Biennale”, Uslan (2019), “JCE Contemporary Art Bienalle”, The Belfry – Montrouge (2019), “Fragments”, BOZAR Centre for Fine Arts, Brussels (2019), “HIT” – Kanal Centre Pompidou, Brussels (2019), Bucharest Artworlds at The Wrong Biennale #4”, Rezidența Scena9, București (2020), Beyond other horizons, Palace of Culture / Art Museum, Iasi (2020), M.A.F.A.7(Media Art Festival Arad), Kinema Ikon, Art Museum – Arad (2020), Bucharest School, Art Safari Contemporary Art Pavilion, Bucharest (2020), Clubul sportiv al artelor, Muzeul de Artă Recentă, București (2021), Puls 20, Kunsthalle Bega, Timișoara (2021), Omul aproximativ 3.0, Kunsthalle Bega, Timișoara (2022).
În 2022, a primit Premiul pentru Multimedia al Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru anul 2021.
