Premiile Agenției de cArte sunt gata. Ca orice premii, ele vor suscita discuții interminabile (pe o perioadă limitată, că vin și alte premii la refec) pro și contra. Juriul va trage ponoasele ani de-a rândul și va extrage cu greu, din frigider, pachetele cu cărniță. Dar asta e soarta tuturor juriilor, să fie acuzate de subiectivism, interese, manipulări și partizanate.
Important – și asta ar trebui subliniat din start – e că, la producția de carte, România stă mult mai bine decât la economie, transporturi, educație și sănătate. Titlurile propuse spre a fi evaluate au fost multe. La poezie au fost 32, la proză, 20 (oho!), la critică / istorie literară, 10, la eseu / publicistică / memorialistică, 11. Din acest punct de vedere, anul 2021 a fost unul bogat, în ciuda pandemiei. Iar efortul și curajul editurilor, pe măsură. Publicul a votat pe saitul Agenției de cArte, iar juriul a avut ceva de furcă să se decidă încotro pleacă premiile. În câteva cazuri, părerile celor două instanțe au coincis, în altele, nu. Ceea ce vreau, însă, să spun e că judecata juriului (la fel ca voturile oricăruia dintre cei care au participat la sondaj) reflectă o opțiune estetică și un gust particular. E o imposibilitate fizică să judeci cu același cântar să te uiți cu același ochi la toate cărțile. Scrise cu talent, pasiune și profesionalism, cu personalități și viziuni diferite, originale, ele au emoționat sau au convins în mai mare sau mai mică măsură. Premiile reflectă, așadar, pe de o parte, opțiunile publicului, pe de alta, judecata mai rece, mai nepărtinitoare, a juriului, care contrabalansează, uneori, iureșul netului amical.
Dar, dacă e să ne justificăm părerile, trebuie spus că deciziile nu au fost influențate nici de prietenii, nici de dușmănii, nici de prejudecăți, cu atât mai puțin de convingerile politice. Ceea ce a contat a fost cartea, nu autorul (celebritatea sau anonimatul lui). Textul și-a croit singur drum către inima de piatră a juriului. Suntem siguri, mai ales, că multe dintre titlurile propuse ar fi meritat, într-un alt moment, cu alți oameni, cu alte gusturi, premii la fel de valabile. Dar, acum, asta a fost decizia finală și sper că autorii care nu s-au bucurat de o recunoaștere unanimă să nu se întristeze prea tare și să nu înceapă cu mesaje infamante. În toamna asta începe sezonul premiilor, așadar vor mai fi alte glasuri, alte încăperi.
Ceea ce rămâne în urmă e o prezență solidă, profesionistă a literaturii române actuale. Niște autori care merită citiți (și citați). Sperăm ca recunoașterea lor să fie o garanție în plus a valorii. Ar fi fost mult mai trist (deși mai comod) să alegem dintre două-trei titluri în loc de câteva zeci. Felicitări câștigătorilor și, deopotrivă, admirația colegială pentru toți ceilalți participanți!
Florin IARU
