Pe data de 16 august 2022, Gabriela Melinescu, una dintre cele mai cunoscute şi apreciate scriitoare din România, stabilită în Suedia din anul 1975, împlineşte 80 de ani. Institutul Cultural Român de la Stockholm o va sărbători pe scriitoare marți, 16 august, de la ora 18.30, la sediul ICR din Stockholm (Skeppsbron 20), printr-un eveniment de excepție, care include o masă rotundă, o expoziție și prezentarea unui film documentar despre Gabriela Melinescu, din Arhiva de Aur a Televiziunii Române. La dezbaterea literară dedicată scriitoarei vor participa din Suedia scriitoarea Agneta Pleijel și traducătoarea Inger Johansson, și din România Denisa Comănescu, scriitoare și editoare a operei Gabrielei Melinescu. Scriitoarea suedeză Eva Ström va modera dezbaterea literară de la sediul ICR Stockholm.
„Gabriela Melinescu a îmbogățit spațiul scandinav prin literatura ei, Suedia are motive să îi fie foarte recunoscătoare. Am avut și bucuria de a colabora în cadrul unor proiecte de traducere a poeziei românești, printre care și opera Ilenei Mălăncioiu. Sunt extraordinar de fericită și de onorată că pot participa la celebrarea operei acesteia în ziua când împlinește 80 de ani”, a declarat scriitoarea Agneta Pleijel.
Poetă, prozatoare, traducătoare şi graficiană, autoare a peste 20 de volume, Gabriela Melinescu s-a stabilit în Suedia, la vârsta de 33 de ani și s-a impus rapid în elita literară a acestei țări. A publicat numeroase volume de poezie și proză în limba suedeză și a reprezentat, pe parcursul mai multor decenii, literatura română, la cel mai înalt nivel, în spațiul scandinav. Poeta a înlesnit traducerea unor importanţi scriitori români și publicarea acestora în suedeză. De asemenea, Gabriela Melinescu a făcut cunoscuţi, pentru prima oară în Romania, autori clasici suedezi, precum Emanuel Swedenborg, Sfânta Birgitta de Vadstena, August Strindberg, dar și mulți scriitori contemporani: Katarina Frostenson, Göran Sonnevi, Birgitta Trotzig, Agneta Pleijel, Eva Ström, Stig Dagerman, Gunnar Ekelöf şi Kjell Espmark.
Din „Jurnalul suedez” al poetei, publicat între 2003 și 2010, în cinci volume, de editura Polirom, în coordonarea Denisei Comănescu, aflăm că, după ce a părăsit Romania, Gabriela Melinescu a învățat să graveze și să picteze icoane. Datorită sincretismului artistic și stilului ușor suprarealist, scriitoarea a fost numită „Chagall în literatură”, mai ales că și-a ilustrat deseori cărțile cu propriile desene.
În 2009, curatoarea Ruxandra Garofeanu a invitat-o pe artistă să-și expună desenele și gravurile la Galeria Dialog din București. Realizatoarea Televiziunii Române Sanda Vișan a semnat, cu această ocazie, un film documentar-portret al acesteia, care are o durată de 20 de minute. Filmul va fi prezentat publicului suedez, de ziua de naștere a Gabrielei Melinescu, în premieră, subtitrat în engleză, în prezența jurnalistei la sediul ICR Stockholm. Documentarul despre Gabriela Melinescu va fi difuzat pe 16 august, de la ora 22.00 (ora României), pe postul TVR Internațional, partener al evenimentului aniversar de la Stockholm.
După masa rotundă și proiecția filmului, la sediul ICR Stockholm, va avea loc şi vernisajul unei expoziții de pictură, gravuri, obiecte și desene semnate de Gabriela Melinescu. Expoziţia, coordonată de curatorii Silvia Luca și Constanțiu Mara, constituie o retrospectivă a operei artistice a Gabrielei Melinescu şi va fi găzduită de Institutul Cultural Român din Stockholm până la data 16 septembrie 2022. În expoziție, vor fi prezentate cărți, fotografii și fotocopii din corespondența dintre Gabriela Melinescu și Nichita Stănescu, scrisorile originale făcând parte din patrimoniul Muzeului Național al Literaturii Române.
Evenimentul aniversar de de la ICR Stockholm se va încheia cu o lectură din creațiile Gabrielei Melinescu, în lectura Arinei Stoenescu,editoare şi traducătoare stabilită în Suedia.
***
Gabriela Melinescu s-a născut la 16 august 1942, la București. După absolvirea Facultății de Filologie a Universității din București, a fost redactor la revistele „Femeia” și „Luceafărul”. Între 1965 și 1975 publică volumele de poezie „Ceremonie de iarnă” (EPL, 1965), „Ființele abstracte” (Ed. Tineretului, 1967), „Interiorul legii” (EPL, 1968), „Boala de origine divină” (Albatros, 1970), „Jurământul de sărăcie, castitate și supunere” (Eminescu, 1972 Premiul Uniunii Scriitorilor), „Îngânarea lumii” (Albatros, 1972) și „Împotriva celui drag” (Eminescu, 1975). I-au mai apărut un volum de proză, „Bobinocarii” (EPL, 1969), o carte pentru copii, „Catargul cu două corăbii” (Ed. Tineretului, 1969) și una de reportaje, „Viața cere viață” (împreună cu Sânziana Pop, Ed. Eminescu, 1975).
Din 1975, se stabilește în Suedia, unde publică cinci volume de poezie și nouă volume de proză, dintre care menționăm: „Zeul fecundității” (Coeckelberghs Förlag, 1977), „Lumină spre lumină” (Albert Bonniers Förlag, 1993, poezie), „Copiii răbdării” (Coeckelberghs Förlag, 1979, Oslo), „Lupii urcă în cer” (Coeckelberghs Förlag, 1981), „Regina străzii” (Coeckelberghs Förlag, 1988, apărut și în franceză la Manya, Paris), „Omul pasăre” (Eva Bonniers Förlag, 1991, Premiul De Nio, acordat de Academia Suedeză pentru proză), „Schimbare de pene” (Albert Bonniers Förlag, 1998), „Acasă printre străini” (Albert Bonniers Förlag, 2003, Premiul De Nio, acordat de Academia Suedeză). În 2002 i s-a decernat Premiul Albert Bonniers pentru opera omnia. După 1989, publică din nou în România volumele de poezie „Jurământul de sărăcie, castitate și supunere” (antologie, Litera, 1993), „Poezii” (antologie, Vitruviu, 1997), „Ființele abstracte și alte poeme” (antologie, România Press, 2001), „Cuvinte nou născute” (Ed. Fundației Culturale Române, 2002) și „Puterea morților asupra celor vii” (Polirom, 2005), romanele „Lupii urcă în cer” (Ed. Fundației Culturale Române, 1993), „Regina străzii” (Univers, 1997 Premiul Uniunii Scriitorilor), „Jurnal suedez I” (1976-1983) (ediția a II-a, Polirom, 2003), „Jurnal suedez II” (1984-1989) (Polirom, 2002), „Jurnal suedez III” (1990-1996) (Polirom, 2004), „Jurnal suedez IV” (1997-2002) (Polirom, 2008), romanul „Acasa printre straini” (Polirom, 2004), precum și volumul de nuvele „Ghetele fericirii” (Polirom, 2006). La Editura Academiei Române a apărut în 2016, „O sută şi una de poezii”, de Gabriela Melinescu, o antologie coordonată de poeta Ileana Mălăncioiu.
Gabriela Melinescu a tradus atât autori suedezi clasici, precum Emanuel Swedenborg („Cartea de vise, Univers, 1995) și August Strindberg („Jurnal ocult”, Univers, 1997; „Inferno. Legende, Univers”, 1999; „Singur”, Polirom, 2002), cât și contemporani: selecții din poemele Birgittei Trotzig și ale lui Göran Sonnevi.
Printre traducerile de la Editura Polirom se numără „Vieți duble” de Birgitta Trotzig (2002) și „Ioni” de Katarina Frostenson (2003). În Suedia s-a publicat antologia de poezie de Nichita Stănescu, „Ljusets böjning” („Îndoirea luminii”, Ellerströms Förlag, 2008, traducere în colaborare cu Inger Johansson), s-a reeditat primul jurnal în suedeză, „En solitär egoists dagbok” („Jurnalul unui egoist solitar”, Dejavu Förlag, 2010) și a apărut romanul „Mamma som Gud” („Mama ca Dumnezeu”, Albert Bonniers Förlag, 2010).
A fost recompensată cu premiul Uniunii Scriitorilor din România în 1978, iar în anul 2001, Academia Română i-a decernat Premiul Nichita Stănescu pentru poezie. A fost distinsă cu premiul Institutului Cultural Român pentru întreaga carieră și premiul Albert Bonniers în 2002.În 1991 și 2003 i s-a conferit Premiul de Nio pentru romanele „Omul pasăre” și „Acasă printre străini”, iar în 2005 i s-a acordat de cătreAcademia Suedeză, Premiul pentru transmiterea valorilor literaturii suedeze în străinătate. Tot în 2005 a primit Premiul Mihai Eminescu pentru opera omnia. În anul 2007, revista „Avantaje” i-a atribuit premiul „Femeia anului”, ambasador al artei românești peste hotare.
