Miercuri, 31 august 2022, de Ziua Limbii Române, între orele 19.00-22.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu, nr.8 ), va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XIV-a, difuzat în direct de Radio România Cultural. 20 de nume importante din generații și geografii literare diferite vor susține lecturi publice de câte 5 minute. Sunt invitate 9 poete – Ioana Crăciunescu, Rozana Mihalache, Adelina Pascale, Simona Popescu, Livia Roșca, Andra Rotaru, Ana Săndulescu, Gabriela Toma și Miruna Vlada– alături de 11 poeți –Teodor Dună, Bogdan Ghiu, Sorin Gherguț, Florin Iaru, Ioan Matiuț, Andrei Novac, Dan Pleșa, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu, Grigore Șoitu și Tudor Voicu. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Albert Tajti (pian) și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru.
Organizatorii Maratonului de Poezie și Jazz sunt Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociația Euro CulturArt. Proiect cofinanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național). Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro. Coproducător: Radio România Cultural. AgențiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului.
Intrarea la eveniment se face numai pe bază de invitații care pot fi solicitate la adresa de email cipariu@yahoo.com, în limita locurilor disponibile, până cel mai târziu vineri, 26 august 2022, ora 12:00.
Anamaria Spătaru și Dan Mircea Cipariu au adresat câteva întrebări invitaților.
Răspunde poetul Bogdan O. Popescu:
-Acum 14 ani se lansa Maratonul de Poezie și Jazz. La o repede ochire, cum ar fi spus Cornelia Maria Savu, prezentă la prima ediție a evenimentului, cum rezonezi cu Maratonul de Poezie și Jazz? Cu ce imagini ori cu ce stihuri asociezi Maratonul de Poezie și Jazz?
Bogdan O. Popescu: -Rezonez în reverberații de bas, dragilor. Sunt în echipa Maratonului de la început și am spus prezent de fiecare dată, acum suntem cam de clasa a 8-a, dăm capacitatea. Sper să ne putem alege un liceu de maratoane ca lumea, să ne asigurăm viitorul. Mi-o aduc aminte pe draga de Cornelia (Maria Savu), care trecea din poveștile incredibile (uneori crezute, alteori nu, vina mea) la starea poetică, mi-l amintesc pe Gusti (Augustin Frațilă), poet remarcabil dar cunoscut mai degrabă pentru faptul că a cântat Nichita, pe minunatul Andrei Bodiu, dispărut devreme și el, pe mulți alții… Asociez Maratonul și cu maturitatea mea poetică (așa cum asociez cenaclurile cu tinerețea mea poetică).
-Suntem puși față în față cu războaie, cu pandemii, cu lumi virtuale care încearcă tot mai mult să confiște ”umanitatea din ochiul de sticlă”. Și totuși în acest ”prezent de azi pe mâine”, cum ar fi spus Traian T. Coșovei, și el prezent la prima ediție a Maratonului de Poezie și Jazz, ce rol, cu mască ori fără mască, mai au poezia, blues-ul ori jazz-ul?
Bogdan O. Popescu: -Ha, ha! Mi-ați amintit de don’ Traian, poetul magic și poetul prieten. Mi-a zis o dată: “- Măi, Bogdane, cum reușești dom’le să te sinucizi în fiecare poem? Fantastic!” (era laudativ, nu caustic). Nu zic acum ce am răspuns eu, nu e relevant. După – am scris împreună “Pisica neagră, pisica moartă”, pe care el pretindea că i-ar fi oferit-o lui Goran Bregovic după un concert și că acesta s-ar fi mirat admirativ. Nu știu dacă o fi fost chiar așa, mă rog. Poate. După – a fost prima ediție a Maratonului. Mi-aduc aminte când, o dată, i-a citit Dan Mircea Cipariu versurile, că don’ Traian avea laringită și nu mai putea scoate niciun sunet. Ca să îl parafrazez acum, zic și eu: noi trăim o dragoste de pe azi pe mâine (îmi place cum sună, îl trec pe listă la titluri de viitoare romane – nu am scris niciunul până acum). Sunt, din păcate, și oameni care trăiesc ura și frustrarea de pe azi pe mâine, ce fericiți suntem că nu noi. Lumea spirituală, așa cum a fost construită civilizația umană până acum, nu poate supraviețui fără poezie și muzică – blues/jazz. Poate că vor deveni poezia digitală și muzica cosmică (fostă a sferelor) dar nu vor dispărea niciodată.
-Ce locuri reale ori imaginare ți-ai dori să vizitezi pentru un declic creator? Unde ai avea tihnă pentru cercetări interioare și poetice?
Bogdan O. Popescu: -Dacă aș putea și timpul ar fi mai blând cu mine, m-aș întoarce la Art Omi Center, Columbia County, Upstate New York (https://artomi.org/), acolo unde generozitatea Institutului Cultural Român a făcut posibilă pentru mine o rezidență literară de o lună, în 2012, când am scris Cartea dragostei. Mai degrabă însă și cu mult mai posibil, tot dacă timpul ar fi mai generos, aș merge la casa mea de la țară din județul Buzău, organizată și întreținută de mama mea, într-un paradis verde luminat auriu, unde am scris Viață de aruncat.
–Ce fapte culturale și artistice ai exersat ori exersezi în vacanța de vară?
Bogdan O. Popescu: -Cea mai importantă faptă culturală întreprinsă vara asta este că am reușit să mă văd cu prietenii mei scriitori, să mai mângâiem pletele zărilor împreună. Mircea Cărtărescu, Ioana Nicolaie, Florin Iaru, Dan Pleșa, Sorin Gherguț, Mihai Zgondoiu, Florin Dumitrescu un pic, Robert Șerban un pic… chiar și cu domnia voastră un pic, Dan Mircea Cipariu. Mare lucru, după noroiul mizerabil al pandemiei. Altfel, și alte lucruri – am reușit să predau Cartea Războiului Editurii Vellant (Levant e o anagramare posibilă) și am promisiunea că apare în toamna asta, mă pregătesc să termin noua mea carte, Iată-mă! (Here I am!). Cam așa.
-Pe 31 august e Ziua Limbii Române. Cu ce titlu/obiect/produs cultural ori imagine poetică ai asocia limba română?
Bogdan O. Popescu: -Of, măi, dar voi chiar știți să puneți întrebări grele… Aș asocia limba română, din păcate, cu armata română la Mărăști, Mărășești și Oituz. Mai o grenadă, mai un obuz… (nu m-am putut stăpâni). Vivat Maratonul!
Bogdan O. Popescu s-a născut la 8 martie 1971, în Bucureşti. A absolvit în anul 1989 Liceul “Gheorghe Lazăr” și în 1996 Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din Capitală. A susținut două doctorate: primul referitor la moartea neuronală, la aceeași universitate, în anul 2000, și al doilea cu o teză despre mecanismele fiziopatologice ale bolii Alzheimer, la Institutul Karolinska din Stockholm, în anul 2004. Este medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina și profesor universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București. În anul 2007 a obținut premiul “Victor Babeș” al Academiei Române pentru cercetări în domeniul neuroștiințelor. A debutat în presa literară în 1987, în Suplimentul Literar-Artistic al Scânteii Tineretului (SLAST) şi a publicat după aceea în numeroase reviste literare. Volume de versuri publicate : „La revedere, prinţesă”, editura Vinea, 1995, carte distinsă cu Marele premiu „Ion Vinea” pentru debut literar, „Marfă” (antologie colectivă, împreună cu Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguţ şi Dan Pleşa), editura Salut, 1996, „Poemul de gardă”, editura Celsius, 1999, „Pisica neagră, pisica moartă” (împreună cu Traian T. Coşovei), editura Crater, 2001, „Leul de după extravaganţe”, editura Cartea Românească, 2002, „Maşinăria de uitare”, editura Naţional, 2004, „Poeme în loc de tutun”, editura Brumar, 2007, “Aerobiciclete”, editura Brumar, 2010 (premiul ASB pentru poezie, 2011), “Cartea dragostei”, editura Humanitas, 2014. În anul 2011 a publicat volumul de proză scurtă “Viață de aruncat” la editura Polirom. A fost tradus în suedeză, participând la antologia de poezie “Om jag inte får tala med någon nu”, editura Tranan, 2011 și la antologia de proză scurtă românească “Skräpliv”, editura 2244, 2013. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2002.
Anamaria Spătaru este în colectivul Radio România din anul 2000. A obținut licența în jurnalism la Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu și are un master în antropologie culturală și dezvoltare comunitară la Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București. A colaborat cu materiale culturale la mai multe posturi precum: Radio România Actualitați, Radio România Internațional, Radio România Tineret și de mai mulți ani face parte din echipa postului Radio România Cultural în calitate de realizator de emisiuni. Fluxurile la care contribuie constant în această perioadă sunt ”Născut în România”, ”Ascultă Vocile de Azi”, ”Poezie Românească”, GPS Cultural, Oraşul vorbeşte etc. In anul 2018 a coordonat campania ”Centenarul meu”, în anul 2019 campania ”30 de ani de Libertate”, în 2020 campania #acasă. A coordonat activitatea de PR a mai multor turnee naţionale de muzică clasică precum Pianul călător, Vioara Lui Enescu, Flautul de Aur. Colaborează cu echipa Gaudeamus pentru promovarea târgului și organizarea unor evenimente în cadrul acestuia. A publicat interviuri în: Revista Cultura, Revista Euphonia, România Liberă, Adevărul, agentiadecarte.ro
Este producător al evenimentelor culturale ”Gala Tinerilor Scriitori” şi ”Maratonul de poezie si jazz” încă de la primele ediţii.
Dan Mircea Cipariu (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul ”Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2019, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro Culturart, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agențiadecarte.ro, spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său singurătatea vine pe facebook, publicat în anul 2012 la Editura Tracus Arte din București, este considerat de editorul Cosmin Perța „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 și nu numai”. În 2020, a primit titlul de doctor în filologie pentru lucrarea „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București. A predat cursuri de scriere creativă la Universitățile din Belgrad și Novi Sad, la Muzeul Național al Literaturii Române din București și în programele Centrului Cultural Arad și ale Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER). În 2022 publică volumul ”META VERS”, însoțit de 7 desene de Mihai Zgondoiu, la editura Vellant.
***
Ziua Limbii Române se sărbătorește în România la data de 31 august ca urmare a unei inițiative legislative din 2011, votată de Parlamentul României prin Legea nr. 53/2013. „Ziua Limbii Române“ a fost stabilită, în mod simbolic, la aceeași dată cu sărbătoarea similară instituită în anul 1990 în Republica Moldova sub numele „Limba Noastră“ pentru a transmite mesajul că limba română este limba vorbită nu numai între granițele țării, ci și dincolo de fruntarii.
***
Proiectul MARATONUL DE POEZIE ȘI JAZZ nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
