(foto: Daniel Mihăilescu)
Miercuri, 31 august 2022, de Ziua Limbii Române, între orele 19.00-22.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu, nr.8 ), va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XIV-a, difuzat în direct de Radio România Cultural. 20 de nume importante din generații și geografii literare diferite vor susține lecturi publice de câte 5 minute. Sunt invitate 9 poete – Ioana Crăciunescu, Rozana Mihalache, Adelina Pascale, Simona Popescu, Livia Roșca, Andra Rotaru, Ana Săndulescu, Gabriela Toma și Miruna Vlada– alături de 11 poeți –Teodor Dună, Bogdan Ghiu, Sorin Gherguț, Florin Iaru, Ioan Matiuț, Andrei Novac, Dan Pleșa, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu, Grigore Șoitu și Tudor Voicu. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Albert Tajti (pian) și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru.
Organizatorii Maratonului de Poezie și Jazz sunt Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociația Euro CulturArt. Proiect cofinanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național). Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro. Coproducător: Radio România Cultural. AgențiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului. Intrarea la eveniment se face numai pe bază de invitații care pot fi solicitate la adresa de email cipariu@yahoo.com, în limita locurilor disponibile, până cel mai târziu vineri, 26 august 2022, ora 12:00.
Dan Mircea Cipariu și Anamaria Spătaru au adresat câteva întrebări invitaților.
Răspunde poeta Simona Popescu:
-Acum 14 ani se lansa Maratonul de Poezie și Jazz. La o repede ochire, cum ar fi spus Cornelia Maria Savu, prezentă la prima ediție a evenimentului, cum rezonezi cu Maratonul de Poezie și Jazz? Cu ce imagini ori cu ce stihuri asociezi Maratonul de Poezie și Jazz?
Simona Popescu: -„Rezonanță” ar fi un cuvînt bun pentru acest festival. Mi-a plăcut ideea de la bun început. În liceu am întîlnit trei băieți, deveniți între timp scriitori cunoscuți – Andrei Bodiu, Marius Oprea și Caius Dobrescu. Vroiam să facem o trupă de „muzică” vorbită, care să sune a jazz (fără instrumente!), aveam și un nume: Jazzonia. Printre primele versuri pe care le-am scris, la 19 ani, erau unele dedicate lui Harry Tavitian. Venise cu Corneliu Stroe la Casa Studenților. Am scris ceva după concertul lor (care mă impresionase – în plus, stăteam la doi, trei metri de pianul lui Tavitian). Se numea poezia mea chiar Jazz. Era despre libertate. Și poezia, și jazz-ul sînt legate de freedom și de free style.
Niște imagini legate de jazz? Uite, din ultimele trei zile, dintr-o tabără cu tineri scriitori de la Ipotești: îi privesc în timp ce scriu în jurul unei mese pe care două pisici mici – una neagră, cealaltă gri – se plimbă printre paharele de carton cu cafea și bomboane Bucuria. E o imagine de ieri. Un tînăr, care a trăit și în Indonezia, cu trei aparate de fotografiat după el. Analoage. Ale bunicului lui. Imaginea e de ieri. O insulă în care se găsesc trifoi cu patru foi (pentru noi). Înconjurată de apa pe care sînt deschiși trei nuferi și a cărei suprafață e cotropită de flori galbene, mici, de ostrățel. Mai departe, zăvoiul.
Poate să adaug și ceva urban? Nocturne de poezie pe o vastă terasă dintr-o clădire de pe Magheru. Și pescăruși trecînd deasupra noastră, deasupra Bucureștiului. Dialog despre poezie în tramvaiul 1, care merge pe traseu de 5 ori pe vară, cu călători-cititori care și-au cumpărat din timp biletele. În tramvai se cîntă și jazz! Și se vorbește despre București, despre boierul Dudescu, despre care legenda spune că l-ar fi plimbat pe Napoleon, parcă, într-o sanie trasă de cai și, din cauză că nu era zăpadă, a presărat drumul cu zahăr cumpărat de la toate cofetăriile Parisului. Despre poezie și prietenie pe o terasă din Brașov, cu tinerele librărese și tinerii librari de la Cărturești și, desigur, prieteni scriitori din orașul de sub Tîmpa.
-Suntem puși față în față cu războaie, cu pandemii, cu lumi virtuale care încearcă tot mai mult să confiște „umanitatea din ochiul de sticlă”. Și totuși în acest „prezent de azi pe mâine”, cum ar fi spus Traian T. Coșovei, și el prezent la prima ediție a Maratonului de Poezie și Jazz, ce rol, cu mască ori fără mască, mai au poezia, blues-ul ori jazz-ul?
Simona Popescu: -Într-o lume a Răului, Poezia și Muzica sînt vindecare. Măștile sînt pentru carnaval. Nu-s timpurile Carnavalului. Altfel, ritmuri ale vieții în prezentul-de-pe-azi-pe-mîine.
-Ce locuri reale ori imaginare ți-ai dori să vizitezi pentru un declic creator? Unde ai avea tihnă pentru cercetări interioare și poetice?
Simona Popescu: Tihna e în tine, dacă e, oriunde te-ai afla. Pentru „declicul creator” nu e nevoie să te deplasezi în spații reale sau imaginare. Totul e să știi să faci loc timpului în spațiu. În timpul diferit de al ceasornicelor sînt toate click-urile și declicurile.
-Ce fapte culturale și artistice ai exersat ori exersezi în vacanța de vară?
Simona Popescu: -O vară cu multă poezie a fost. Festivaluri, întîlniri (Arad, Bistrița, București, Brașov, Sinaia). Multe scene ca din filme în minte. Ultimele, cele mai frumoase, la Ipotești, unde am scris zi de zi, cot la cot cu tinere poete și tineri poeți. Improvizații jazzy. Și poeme colective. În ultima seară am pus multă muzică, fiecare piesele lui, de la jazz mongol la dubstep, de la Aquarium al lui Saint-Saëns la Kashmir (Led Zeppelin), de la Adagietto-ul Simfoniei a V-a a lui Mahler la Run Boy Run (Woodkid) și… cîte și mai cîte. La sfîrșit, noaptea tîrziu, unul dintre noi ne-a cîntat la caval. Cerul deasupra. Spuzit de stele. Dacă aș fi fost regizoare, ar fi ieșit un film frumos. Despre poezie și tinerețe. Despre prietenia care se creează în doar cîteva zile între necunoscuți.
–Pe 31 august e Ziua Limbii Române. Cu ce titlu/obiect/produs cultural ori imagine poetică ai asocia limba română?
Simona Popescu: -Limba română? Dacă mă întrebi despre ea, nu știu ce să spun. Dacă nu întrebi, știu. Limba română? Toate sunetele. Poți să faci muzica gîndirii tale din toate sunetele. Poate jazz.
***
(foto: Alex Gâlmeanu)
Simona Popescu este poetă. Face parte din Grupul de la Brașov, împreună cu Andrei Bodiu, Caius Dobrescu și Marius Oprea, încurajați în liceu de poetul Alexandru Mușina și prozatorul Gheorghe Crăciun, care-și vor pune amprenta asupra lor și ca scriitori. În 2021 a publicat primul volum din seria Opera poetică (Editura Rocart), în care sînt incluse cărțile ei de poezie apărute în anii ’90 (Xilofonul și alte poeme, Juventus și Noapte sau Zi), și Cartea plantelor și animalelor (Editura Nemira, colecția Vorpal). În 2006 a publicat cartea de poezie Lucrări în verde. Pledoaria mea pentru poezie. În 1997 a apărut romanul Exuvii, ajuns între timp la ediția a 7-a (2018). A fost apropiată de Gellu Naum, despre care a scris două cărţi de critificţiune (Salvarea speciei. Despre suprarealism şi Gellu Naum, 2000; Clava. Critificţiune cu Gellu Naum, 2004). A publicat două cărți de eseuri: Volubilis (1999) și Autorul, un personaj (2015). Ține (și) cursuri de creative writing la Facultatea de Litere din București. A coordonat romanul colectiv Rubik (Editura Polirom, 2008), cu participarea a 28 de tineri scriitori, studenți. Este inițiatoarea Festivalului Gellu Naum, organizat de Muzeul Național al Literaturii Române.
Anamaria Spătaru este în colectivul Radio România din anul 2000. A obținut licența în jurnalism la Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu și are un master în antropologie culturală și dezvoltare comunitară la Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București. A colaborat cu materiale culturale la mai multe posturi precum: Radio România Actualitați, Radio România Internațional, Radio România Tineret și de mai mulți ani face parte din echipa postului Radio România Cultural în calitate de realizator de emisiuni. Fluxurile la care contribuie constant în această perioadă sunt ”Născut în România”, ”Ascultă Vocile de Azi”, ”Poezie Românească”, GPS Cultural, Oraşul vorbeşte etc. In anul 2018 a coordonat campania ”Centenarul meu”, în anul 2019 campania ”30 de ani de Libertate”, în 2020 campania #acasă. A coordonat activitatea de PR a mai multor turnee naţionale de muzică clasică precum Pianul călător, Vioara Lui Enescu, Flautul de Aur. Colaborează cu echipa Gaudeamus pentru promovarea târgului și organizarea unor evenimente în cadrul acestuia. A publicat interviuri în: Revista Cultura, Revista Euphonia, România Liberă, Adevărul, agentiadecarte.ro
Este producător al evenimentelor culturale ”Gala Tinerilor Scriitori” şi ”Maratonul de poezie si jazz” încă de la primele ediţii.
Dan Mircea Cipariu (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul ”Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2019, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro Culturart, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agențiadecarte.ro, spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său singurătatea vine pe facebook, publicat în anul 2012 la Editura Tracus Arte din București, este considerat de editorul Cosmin Perța „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 și nu numai”. În 2020, a primit titlul de doctor în filologie pentru lucrarea „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București. A predat cursuri de scriere creativă la Universitățile din Belgrad și Novi Sad, la Muzeul Național al Literaturii Române din București și în programele Centrului Cultural Arad și ale Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER). În 2022 publică volumul ”META VERS”, însoțit de 7 desene de Mihai Zgondoiu, la editura Vellant.
***
Ziua Limbii Române se sărbătorește în România la data de 31 august ca urmare a unei inițiative legislative din 2011, votată de Parlamentul României prin Legea nr. 53/2013. „Ziua Limbii Române“ a fost stabilită, în mod simbolic, la aceeași dată cu sărbătoarea similară instituită în anul 1990 în Republica Moldova sub numele „Limba Noastră“ pentru a transmite mesajul că limba română este limba vorbită nu numai între granițele țării, ci și dincolo de fruntarii.
***
Proiectul MARATONUL DE POEZIE ȘI JAZZ nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
