Miercuri, 31 august 2022, de Ziua Limbii Române, între orele 19.00-22.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu, nr.8 ), va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XIV-a, difuzat în direct de Radio România Cultural. 20 de nume importante din generații și geografii literare diferite vor susține lecturi publice de câte 5 minute. Sunt invitate 9 poete – Ioana Crăciunescu, Rozana Mihalache, Adelina Pascale, Simona Popescu, Livia Roșca, Andra Rotaru, Ana Săndulescu, Gabriela Toma și Miruna Vlada– alături de 11 poeți –Teodor Dună, Bogdan Ghiu, Sorin Gherguț, Florin Iaru, Ioan Matiuț, Andrei Novac, Dan Pleșa, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu, Grigore Șoitu și Tudor Voicu. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Albert Tajti (pian) și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru.
Organizatorii Maratonului de Poezie și Jazz sunt Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociația Euro CulturArt. Proiect cofinanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național). Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro. Coproducător: Radio România Cultural. AgențiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului. Intrarea la eveniment se face numai pe bază de invitații care pot fi solicitate la adresa de email cipariu@yahoo.com, în limita locurilor disponibile, până cel mai târziu vineri, 26 august 2022, ora 12:00.
Dan Mircea Cipariu și Anamaria Spătaru au adresat câteva întrebări invitaților.
Răspunde poeta Andra Rotaru:
Acum 14 ani se lansa Maratonul de Poezie și Jazz. La o repede ochire, cum ar fi spus Cornelia Maria Savu, prezentă la prima ediție a evenimentului, cum rezonezi cu Maratonul de Poezie și Jazz? Cu ce imagini ori cu ce stihuri asociezi Maratonul de Poezie și Jazz?
Primele ediții, desfășurate la Teatrul de Operetă și Musical „Ion Dacian”, adunau un public noptatic și eclectic, care stătea până spre cinci dimineața. Un adevărat maraton, unde aveai ocazia să întâlnești scriitori și muzicieni din țară și străinătate și să te bucuri de un eveniment mai puțin obișnuit pentru România acelor ani. Flashurile care mi se derulează prin fața ochilor sunt diverse: acea lampă decorativă care stătea pe măsuța celor care citeau și crea un efect roșu-obscur, prezentă la mai multe ediții; treptele teatrului unde ne odihneam sau socializam între lecturi și recitaluri muzicale; covoarele roșii pregătite ca la Cannes; sonorizarea foarte bună de la lecturi; micul stres atunci când autorii dispăreau înainte de lecturi și era mai dificil să îi sincronizezi cu programul live al maratonului.
-Suntem puși față în față cu războaie, cu pandemii, cu lumi virtuale care încearcă tot mai mult să confiște „umanitatea din ochiul de sticlă”. Și totuși în acest „prezent de azi pe mâine”, cum ar fi spus Traian T. Coșovei, și el prezent la prima ediție a Maratonului de Poezie și Jazz, ce rol, cu mască ori fără mască, mai au poezia, blues-ul ori jazz-ul?
Andra Rotaru: -Atunci când realitatea devine apăsătoare, artele, în general, te pot scoate din momentul prezent sau îți pot garanta că indiferent de marile atrocități pe care le creează periodic omul, tot el e capabil și de reversul acestora, prin intermediul creativității constructive.
-Ce locuri reale ori imaginare ți-ai dori să vizitezi pentru un declic creator? Unde ai avea tihnă pentru cercetări interioare și poetice?
Andra Rotaru: -Din păcate, pandemia a venit cu diverse rezidențe sau festivaluri și târguri de carte anulate. Cel mai mult regret rezidența International Writers` Workshop din Hong Kong, unde trebuia să merg în martie 2020. De-a lungul timpului, aici au fost invitați Olga Tokarczuk (Polonia), Nikola Madzirov (Macedonia), Mara Genschel (Germania), Philip Ó Ceallaigh (Irlanda), Erich Wolfgang Skawra (Austria), Hans Christoph Buch (Germania), Iulian Tănase (România) etc. Pentru noul manuscris la care lucrez, aveam nevoie de acel ambient, de Delta Fluviului Perlelor sau de Marea Chinei de Sud. Și de o dezrădăcinare, care-mi prinde bine periodic.
-Ce fapte culturale și artistice ai exersat ori exersezi în vacanța de vară?
Andra Rotaru: -Nu am prea avut vacanță, sper să-mi iau în curând mai mult de cinci zile libere. Îmi doresc să stau foarte mult în mijlocul naturii, să nu am niciun stres, să citesc ce-mi doresc și să scriu la noul manuscris.
-Pe 31 august e Ziua Limbii Române. Cu ce titlu/obiect/produs cultural ori imagine poetică ai asocia limba română?
Andra Rotaru: -Atunci când eram mică și nu învățasem să scriu și să citesc în română, unul dintre bunici se chinuia să mă învețe rusa și alfabetul chirilic. Aș asocia limba română cu toate demersurile și grija rudelor de a-și învăța copiii să scrie și să citească, să-i atragă în acest proces prin orice mijloace. Sunt amintiri pe care nu le poți uita, mai ales încă necunoscuta cale a literelor de a fi scrise în oglindă și de tipar la primele încercări. Caietele pentru dictări, mâzgălite și însemnate cu note mici sunt un deliciu peste ani!
Andra Rotaru (n. 1980, București). A inițiat colaborări crossmedia – poezie și coregrafie (performanceul de dans Lemur, prezentat de coregraful Robert Tyree în America și în Europa), poezie & ficțiune & video (documentarul All Together, realizat în perioada rezidenței The International Writing Program, 2014, la Universitatea din Iowa), fotografie (Photo-letter pairing, care a implicat comunitatea din Iowa și scriitorii IWP). A susținut lecturi, panel-uri și prezentări în New York (NY), Chicago (IL), Portland (OR), Iowa (IA), Dubuque (IA), Cedar Rapids (IA), Ciudad de México (Mexic), Puebla (Mexic) și în Europa, iar poemele ei au apărut în traducere în diverse limbi. Cărți publicate: Într-un pat, sub cearșaful alb (2005, 2015) – premiul „Mihai Eminescu” – opera prima; premiul Asociației Scriitorilor din București, premiul „Tudor Arghezi”, premiul „Iustin Panța”; En una cama bajo la sábana blanca (traducerea volumului de debut în spaniolă, 2008); Ținuturile sudului (2010); Lemur (2012); Tribar (2018). Lemur a fost distins cu premiul „Tânărul poet al anului”, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori (2013). Volumul Lemur a fost publicat în America, la editura Action Books, traducere de Florin Bican (2018). În 2017, texte volumul Tribar au câștigat premiul revistei americane Asymptote Journal (traducere de Anca Roncea). Tribar a apărut la Saturnalia Books, SUA (2022, traducere de Anca Roncea) și în Germania, la Elif Verlag (2022, traducere de Alexandru Bulucz).
Anamaria Spătaru este în colectivul Radio România din anul 2000. A obținut licența în jurnalism la Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu și are un master în antropologie culturală și dezvoltare comunitară la Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București. A colaborat cu materiale culturale la mai multe posturi precum: Radio România Actualitați, Radio România Internațional, Radio România Tineret și de mai mulți ani face parte din echipa postului Radio România Cultural în calitate de realizator de emisiuni. Fluxurile la care contribuie constant în această perioadă sunt ”Născut în România”, ”Ascultă Vocile de Azi”, ”Poezie Românească”, GPS Cultural, Oraşul vorbeşte etc. In anul 2018 a coordonat campania ”Centenarul meu”, în anul 2019 campania ”30 de ani de Libertate”, în 2020 campania #acasă. A coordonat activitatea de PR a mai multor turnee naţionale de muzică clasică precum Pianul călător, Vioara Lui Enescu, Flautul de Aur. Colaborează cu echipa Gaudeamus pentru promovarea târgului și organizarea unor evenimente în cadrul acestuia. A publicat interviuri în: Revista Cultura, Revista Euphonia, România Liberă, Adevărul, agentiadecarte.ro
Este producător al evenimentelor culturale ”Gala Tinerilor Scriitori” şi ”Maratonul de poezie si jazz” încă de la primele ediţii.
Dan Mircea Cipariu (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul ”Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2019, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro Culturart, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agențiadecarte.ro, spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său singurătatea vine pe facebook, publicat în anul 2012 la Editura Tracus Arte din București, este considerat de editorul Cosmin Perța „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 și nu numai”. În 2020, a primit titlul de doctor în filologie pentru lucrarea „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București. A predat cursuri de scriere creativă la Universitățile din Belgrad și Novi Sad, la Muzeul Național al Literaturii Române din București și în programele Centrului Cultural Arad și ale Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER). În 2022 publică volumul ”META VERS”, însoțit de 7 desene de Mihai Zgondoiu, la editura Vellant.
***
Ziua Limbii Române se sărbătorește în România la data de 31 august ca urmare a unei inițiative legislative din 2011, votată de Parlamentul României prin Legea nr. 53/2013. „Ziua Limbii Române“ a fost stabilită, în mod simbolic, la aceeași dată cu sărbătoarea similară instituită în anul 1990 în Republica Moldova sub numele „Limba Noastră“ pentru a transmite mesajul că limba română este limba vorbită nu numai între granițele țării, ci și dincolo de fruntarii.
***
Proiectul MARATONUL DE POEZIE ȘI JAZZ nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.