Miercuri, 31 august 2022, de Ziua Limbii Române, între orele 19.00-22.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu, nr.8 ), va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XIV-a, difuzat în direct de Radio România Cultural. 20 de nume importante din generații și geografii literare diferite vor susține lecturi publice de câte 5 minute. Sunt invitate 9 poete – Ioana Crăciunescu, Rozana Mihalache, Adelina Pascale, Simona Popescu, Livia Roșca, Andra Rotaru, Ana Săndulescu, Gabriela Toma și Miruna Vlada– alături de 11 poeți –Teodor Dună, Bogdan Ghiu, Sorin Gherguț, Florin Iaru, Ioan Matiuț, Andrei Novac, Dan Pleșa, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu, Grigore Șoitu și Tudor Voicu. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Albert Tajti (pian) și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru.
Organizatorii Maratonului de Poezie și Jazz sunt Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociația Euro CulturArt. Proiect cofinanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național). Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro. Coproducător: Radio România Cultural. AgențiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului.
Intrarea la eveniment se face numai pe bază de invitații care pot fi solicitate la adresa de email cipariu@yahoo.com, în limita locurilor disponibile, până cel mai târziu vineri, 26 august 2022, ora 12:00.
Anamaria Spătaru și Dan Mircea Cipariu și au adresat câteva întrebări invitaților.
Răspunde interpreta și compozitoarea Cătălina Beța:
–Acum 14 ani se lansa Maratonul de Poezie și Jazz. La o repede ochire, cum ar fi spus Cornelia Maria Savu, prezentă la prima ediție a evenimentului, cum rezonezi cu Maratonul de Poezie și Jazz? Cu ce imagini ori cu ce stihuri asociezi Maratonul de Poezie și Jazz?
Cătălina Beța:-Cuvântul și tonul, intonația cuvântului, muzica lui. Gândurile și simțămintele noastre, purtate în afara noastră prin glasul nostru, prin voce și cuvânt. Ultima redută de libertate. Păsările, valurile mării, copacii, vântul au muzica lor. Pe lângă muzică, noi am primit și posibilitatea de a picta viața noastră interioară și de a o comunica celorlalți într-un panel nesfârșit de culori, nuanțe, lumini și umbre, prin cuvânt. Am primit darul de a comunica nu doar clipa prezentă, aici și acum, ci și trecutul și viitorul. Prin cuvânt și muzică (prin poezie și jazz), putem încapsula cele mai subtile trăiri, ca să le rememorăm apoi, să le retrăim și poate chiar să le reconstruim. Să le înțelegem, apoi să le integrăm, apoi să le înălțăm.
-Suntem uși față în față cu războaie, cu pandemii, cu lumi virtuale care încearcă tot mai mult să confiște ”umanitatea din ochiul de sticlă”. Și totuși în acest ”prezent de azi pe mâine”, cum ar fi spus Traian T. Coșovei, și el prezent la prima ediție a Maratonului de Poezie și Jazz, ce rol, cu mască ori fără mască, mai au poezia, blues-ul ori jazz-ul?
Cătălina Beța:-Contrapunctul. Hrănirea umanității din noi, hrănirea luminii și integrarea umbrelor, acesta cred că este rolul pe care îl au poezia, blues-ul, jazz-ul. „La început era Cuvântul […] și toate lucrurile au fost făcute prin el. În El [Cuvânt] era viața, și viața era lumina oamenilor. Lumina luminează în întuneric, și întunericul n-a biruit-o.”
-Ce locuri reale ori imaginare ți-ai dori să vizitezi pentru un declic creator? Unde ai avea tihnă pentru cercetări interioare și poetice?
Cătălina Beța:-Printre oameni și de la oameni vine inspirația. Mi-aș dori să vizitez atât marile piețe ale lumii (Roma, Paris, Ierusalim, Madrid, New York etc.) unde se adună oameni de pretutindeni, purtându-şi existențele într-un rucsac, cât și orășele sau sate obscure (undeva în Irlanda, Alaska, Africa, Portugalia, Cehia etc.), unde oamenii se cunosc între ei, au un limbaj numai de ei știut și sunt înfrățiți printr-un set foarte specific de trăiri și legi, prin muzica pământului pe care se află cu tot ce în el, care toate le sunt sfinte.
Tihnă pentru cercetări interioare și poetice aș avea mereu și iar mereu în natură, mai cu seamă în fața mării, față în față cu corpul nesfârșit de ape care pe toate le știe, pe toate le conține, are loc pentru toate, pe toate le limpezește.
-Ce fapte culturale și artistice ai exersat ori exersezi în vacanța de vară?
Cătălina Beța:-În vacanța de vară am fost bucuroasă să revenim în cluburi și pe scene, la concertele de jazz, și să călătorim și în țară cu muzica noastră, să evadăm din free-jazz-ul Bucureștiului în alte coordonate, unde viața se derulează în alt puls, poate mai adânc conectată cu pulsul pământului, cu cântatul păsărilor, foșnetul frunzelor or susurul apelor. Unde timpul parcă este un pic mai mult și depărtarea de „ai tăi” este mai mică și un pic mai ușor de străbătut.
-Pe 31 august e Ziua Limbii Române. Cu ce titlu/obiect/produs cultural ori imagine poetică ai asocia limba română?
Cătălina Beța:-Aș asocia limba română cu Nichita, Blaga și Eminescu, aș asocia-o cu muzica lui Enescu. Aș asocia limba română cu primele raze de soare pe care le simți pe față dimineața, cu explozia miresmelor de salcâmi și tei primăvara târziu, cu mirosul de iarbă proaspăt cosită prin parcuri și pe câmpuri, cu un căuș de apă rece de izvor pe față când umbli aiurea prin munți și păduri. Cu cântecul de fluier al unui cioban care-și păzește oile, cu chipul brăzdat și ochii plini de lumină ai unei bătrâne care ia apă de la fântână, cu cântul unei femei care face de mâncare ori își mângâie copilul.
Cu fiecare bătaie de inimă și cu drool de casă.
Cătălina Beța. O prezenţă vocală expresivă şi fermecatoare, o voce care „îmbracă în catifea”, revelând prin cântul ei un suflet de o delicateţe rară. Cântăreaţă şi compozitoare, experimează cu mai multe genuri muzicale (jazz, bossa nova şi choru, folk, blues). Cătălina Oana Beţa studiază Psihologia în Iași, unde face cunoştinţă cu jazz-ul şi se îndrăgosteşte iremediabil de bogăţia inepuizabilă a acestui gen muzical. Câştigă premii importante la concursurile muzicale la care participă. În 2016 este admisă la Universitatea Națională de Muzică București, secția Compoziție Jazz, unde studiază timp de 1 an sub îndrumarea domnului Pr. Mircea Tiberian.
Participă în festivaluri importante, cum ar fi: Gala Festivalului International de Jazz, Richard Oschanitzky – Iasi, Gala Blues Jazz KAMO Festival – Timișoara, Ploiești Jazz Festival, Karolyi Castle Jazz – Carei, Sibiu Jazz Festival, Craiova Jazz Festival, Festivalul de Poezie și Jazz – București, Samfest Jazz Festival – Satu Mare, Freedom Blues Festival – Mureș, Open Air Blues Festival – Brezoi, Panorama Blues Festival – Hunedoara etc.
O voce de catifea pură, sensibilă, plină de subtilităţi şi nuanţe, își însușește tehnica vocală autodidact, încurajată de muzicienii cu care colaborează și de mentorii întâlniți de-a lungul timpului să își caute propria voce și să își lase amprenta personală în fiecare sunet. De câțiva ani, Cătălina explorează și tehnicile belcanto din poziția de „alto” în grupări corale de prestigiu, cum sunt Corul Regal, Corul Catedralei Sf Iosif, Corul Filarmonicii Ploiești.
Cătălina Beța activează în proiecte muzicale proprii (Nud Jazz Duo) sau ale altora (Jazzapella, Beatles’n’Jazz, Djazz & Happy Sins Group, muzicalul „Tarot Tales” de Mircea Tiberian) şi colaborează cu muzicieni valoroşi ai scenei româneşti, cum ar fi: Sorin Terinte, Ioan Gyuri Pascu, Roxana Stroe, Capriel Dedeian, Garbis Dedeian, Alex Man, Sorin Zlat, Marius Vernescu, Daniel Torres, Alex Borşan, Adrian Flautistu, Iulian Nicolau, Cătălin Milea, Florian Nicolau, Gabi Matei, Sorin Romanescu, Ciprian Pop, Dan Mitrofan, Albert Tajti.
Anamaria Spătaru este în colectivul Radio România din anul 2000. A obținut licența în jurnalism la Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu și are un master în antropologie culturală și dezvoltare comunitară la Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București. A colaborat cu materiale culturale la mai multe posturi precum: Radio România Actualitați, Radio România Internațional, Radio România Tineret și de mai mulți ani face parte din echipa postului Radio România Cultural în calitate de realizator de emisiuni. Fluxurile la care contribuie constant în această perioadă sunt ”Născut în România”, ”Ascultă Vocile de Azi”, ”Poezie Românească”, GPS Cultural, Oraşul vorbeşte etc. In anul 2018 a coordonat campania ”Centenarul meu”, în anul 2019 campania ”30 de ani de Libertate”, în 2020 campania #acasă. A coordonat activitatea de PR a mai multor turnee naţionale de muzică clasică precum Pianul călător, Vioara Lui Enescu, Flautul de Aur. Colaborează cu echipa Gaudeamus pentru promovarea târgului și organizarea unor evenimente în cadrul acestuia. A publicat interviuri în: Revista Cultura, Revista Euphonia, România Liberă, Adevărul, agentiadecarte.ro
Este producător al evenimentelor culturale ”Gala Tinerilor Scriitori” şi ”Maratonul de poezie si jazz” încă de la primele ediţii.
Dan Mircea Cipariu (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul ”Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2019, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro Culturart, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agențiadecarte.ro, spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său singurătatea vine pe facebook, publicat în anul 2012 la Editura Tracus Arte din București, este considerat de editorul Cosmin Perța „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 și nu numai”. În 2020, a primit titlul de doctor în filologie pentru lucrarea „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București. A predat cursuri de scriere creativă la Universitățile din Belgrad și Novi Sad, la Muzeul Național al Literaturii Române din București și în programele Centrului Cultural Arad și ale Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER). În 2022 publică volumul ”META VERS”, însoțit de 7 desene de Mihai Zgondoiu, la editura Vellant.
***
Ziua Limbii Române se sărbătorește în România la data de 31 august ca urmare a unei inițiative legislative din 2011, votată de Parlamentul României prin Legea nr. 53/2013. „Ziua Limbii Române“ a fost stabilită, în mod simbolic, la aceeași dată cu sărbătoarea similară instituită în anul 1990 în Republica Moldova sub numele „Limba Noastră“ pentru a transmite mesajul că limba română este limba vorbită nu numai între granițele țării, ci și dincolo de fruntarii.
***
Proiectul MARATONUL DE POEZIE ȘI JAZZ nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
