Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XIV-a, de Ziua Limbii Române

Miercuri, 31 august 2022, de Ziua Limbii Române, între orele 19.00-22.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu, nr.8 ), va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XIV-a, difuzat în direct de Radio România Cultural. 20 de nume importante din generații și geografii literare diferite vor susține lecturi publice de câte 5 minute. Sunt invitate 9 poete – Ioana Crăciunescu, Rozana Mihalache, Adelina Pascale, Simona Popescu, Livia Roșca, Andra Rotaru, Ana Săndulescu, Gabriela Toma și Miruna Vlada– alături de 11 poeți –Teodor Dună, Bogdan Ghiu, Sorin Gherguț, Florin Iaru, Ioan Matiuț, Andrei Novac, Dan Pleșa, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu,  Grigore Șoitu și Tudor Voicu. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Albert Tajti (pian) și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru.

Organizatorii Maratonului de Poezie și Jazz sunt Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociația Euro CulturArt. Proiect cofinanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național). Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro. Coproducător: Radio România Cultural. AgențiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului.

Intrarea la eveniment se face numai pe bază de invitații care pot fi solicitate la adresa de email cipariu@yahoo.com, în limita locurilor disponibile, până cel mai târziu vineri, 26 august 2022, ora 12:00.

Programul Maratonului de Poezie și Jazz, ediția a XIV-a

19.00 / intro muzical band Mike Godoroja & Blue Spirit

19.02/ intro Dan Mircea Cipariu, prezentare Maraton

19.05 / recital Florin Iaru

19.10/ recital Ioana Crăciunescu

19.15/ recital Bogdan Ghiu

19.20/ recital Simona Popescu

19.25/ muzică CĂTĂLINA BEȚA

19.35/ recital Miruna Vlada

19.40 / recital  Andra Rotaru

19.45 / muzică NADIA TROHIN

19.55/ recital Bogdan O.Popescu

20.00/ recital Livia Roșca

20.05/ recital Teodor Dună

20.10/ recital Rozana Mihalache

20.15/ muzică MARIA RĂDUCANU

20.30/ recital Sorin Gherguț

20.35/ recital Adelina Pascale

20.40/ recital Dan Pleșa

20.45/ recital Andrei Novac

20.50/ muzică: MIKE GODOROJA & BLUE SPIRIT

21.00 / recital Adrian Suciu

21.05/ recital Ioan Matiuț

21.10/ recital Ana Săndulescu

21.15/ recital Grigore Șoitu

21.20/ recital Gabriela Toma

21.25/ MIKE GODOROJA & BLUE SPIRIT

21.35/ recital Tudor Voicu

21.40/ recital Dan Mircea Cipariu & Mike Godoroja & Blue Spirit

Echipa tehnică: Anamaria Spătaru, producător

22.00 / /Final

Ioana Crăciunescu (actriţă de teatru şi cinema şi poetă) s-a născut la 13 noiembrie 1950, la Bucureşti. În 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti şi a devenit actriţă a Teatrului Nottara. A publicat volumele: “Duminica absent”, Cartea Românească, București, 1980; “Supa de ceapă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; “Iarna clinic”, Cartea Românească, București, 1983; “Mașinăria cu aburi”, Editura Eminescu, București, 1984; “Creștet și gheare”, Cartea Românească, București, 1998; ”Supa de ceapă / Soupe à l’oignon”, Editura Brumar, Timișoara, 2007; “Mon general”, Editura Tracus Arte, 2017, ”Piața Chibrit”, Editura Charmides, 2017. În 2021, a publicat volumul de poezie ”Chit sau dublu”, Editura Charmides.  Filmografie: Actorul și sălbaticii (1975); Artista, dolarii și ardelenii (1980). Ioana Crăciunescu a jucat în producțiile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part vers Conakry (1992), Întâmplări cu Alexandra (1989), Duminica în familie (1987), Să-ți vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982), La capătul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Ion: Blestemul pamântului, blestemul iubirii (1979), Ediție specială (1978). Ioana Crăciunescu este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariştilor români, a UCIN şi UNITER.

Teodor Dună (n. 1981) a absolvit Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat volumele: trenul de treieşunu februarie, Editura Vinea (2002 – Premiul Național „Mihai Eminescu”, Opera Prima, Botoșani); catafazii, Editura Vinea (2005); de-a viul, Editura Cartea Românească (2010); obiecte umane, Editura Cartea Românească (2015 – Premiul Cartea de Poezie a anului 2015, Gala Tinerilor Scriitori), kirilă, Editura Tracus Arte (2017 – Premiul „Matei Brâncoveanu” pentru Literatură) și flașneta babel, Editura Nemira (2022). În 2019, i-a apărut antologia minunata lume, la Editura Cartier. Grupaje din poemele sale au fost traduse în engleză, germană, franceză, spaniolă, portugheză, bulgară, maghiară.

puțină iertare

pe fiecare l-a prins așa cum se afla

care sub umbreluță care la coadă care pe trepte

care cu pantalonii

în vine care ținându-și lipită de nări

ultima suflare

și nici unul nu era deloc pregătit

pentru că ziua era prea ca oricare altă zi

și nimeni nu spusese că ar fi putut

să se întâmple și de fapt nimeni nu spusese nimic

nu tu doi sori pe cer nu tu forfota

pământurilor nu tu nori de lăcuste

și nici măcar nu-și ceruseră puțină iertare

doar au rămas pentru mult timp așa cum erau

și nu au mai vrut nimic – pentru că deja le era

foarte greață

Teodor DUNĂ

Sorin Gherguț. Poet și traducător. A publicat volumele de versuri Trei (Editura Vellant, București, 2016), Orice. uverturi și reziduuri (Editura Pandora M – Grupul editorial Trei, București, 2011) și Time Out (Editura Timpul, Iași, 1998). Este coautor al volumelor colective Tablou de familie (Editura Leka-Brancuş, București, 1995), împreună cu Svetlana Cârstean, Mihai Ignat, Cezar Paul-Bădescu, Răzvan Rădulescu și T.O. Bobe), Marfă (Editura Salut, 1996) și Marfă reîncărcată (Editura Brumar, 2011), alături de Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Dan Pleșa și B.O. Popescu, De ce pisicile n-au coadă. Antologie de limericks (Editura Art, 2017), ”Generația de aur” (Fractalia, 2020). Este prezent în antologia de poezie românească în traducere germană ich bin ein ander ist bang (Edition die horen, Bremerhaven, 2000). A mai fost tradus în cehă, turcă și suedeză. Printre cărțile pe care le-a tradus în română se numără Prînzul dezgolit de William Burroughs, Poșta de Charles Bukowski, Mr.Vertigo de Paul Auster și Tarantula de Bob Dylan. Este absolvent al Facultăţii de Litere de la Universitatea Bucureşti, secţia română-franceză, şi al masteratului de lingvistică teoretică de la aceeaşi universitate.

Bogdan Ghiu (n. 5 iulie 1958, Bucureşti) este poet, eseist (literatură, filosofie, media, artă contemporană, arhitectură şi urbanism), traducător, teoretician și pedagog al traducerii, jurnalist, realizator radio-tv. A absolvit Facultatea de Litere a Universității Bucureşti şi a studiat filosofia sub îndrumarea lui Jacques Derrida la École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris. Membru al Generaţiei `80 şi fost membru al Cenaclului de Luni. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, al comitetului de conducere al PEN Club România (responsabil „Traducere și Drepturi Lingvistice”), al ATLAS (Association pour la Promotion de la Traduction Littéraire, Franța) și președinte ARTLIT (Asociația Română a Traducătorilor Literari). Cavaler al Ordinului „Meritul Cultural”. În prezent, titular al rubricilor săptămânale „De-clic(k)/Atelier deschis” (Observator cultural), „Evul Media” (www.liternet.ro) şi al rubricii zilnice de cultură urbanistică „Unde ne oprim în Bucureşti” (Radio România Cultural); colaborator permanent al revistei Arhitext (www.arhitextdesign.ro) și, ocazional, al revistei Sinteza. Pionier, imediat după Revoluție, al cronicii TV în România: „Ochiul de sticlă” (revista 22, 1990-1991), „Media” (revista Epoca, 1990-1991), „TV (Totul de vânzare)” (revista Dilema, 1993-1998). În 2019 a publicat, la Editura Nemira, volumul de poezie Cu Orice e posibil. În 2021 a publicat eseul Pandemiocrația. Kairos și vidul împărtășit (Contracriza 2), la Editura Tact.

Florin Iaru (Râpă) s-a născut la 24 mai 1954, în București și este unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi ai generaţiei optzeciste.. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, în 1978. Profesor la Galați și la Bulbucata, până în 1982, a devenit redactor al Editurii Cartea Românească în anul 1990, iar în perioada 1991-1992 a fost redactor la publicația „Cotidianul”. Scriitorul Florin Iaru își face debutul literar în anul 1962, prin publicarea unor versuri în revista „Luminița”. Devine membru al Cenaclului de luni din anul 1970, sub conducerea lui Nicolae Manolescu. În anul 1981, volumul său „Cîntece de trecut strada” se bucură de succes editorial, iar în 1982 contribuie la scrierea volumului „Aer cu diamante”, alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan. A fost vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor în perioada 1995-1996. A realizat şi a prezentat emisiuni de cultură la postul naţional de televiziune şi la TVR Cultural. Face parte din echipa redacţională a săptămînalului Caţavencii. Alte volume: La cea mai înaltă ficţiune (Cartea Românească, 1984), Înnebunesc şi-mi pare rău(Cartea Românească, 1990), Poeme alese (Aula, 2002), Tescani 40238 (volum colectiv, Image, 2000), Poveşti erotice româneşti (volum colectiv, Trei, 2007), Prima mea beţie(volum colectiv, ART, 2009), Povestiri cu final schimbat (ART, 2013). La Editura Polirom a mai publicat Fraier de Bucureşti (2011, 2015) şi o povestire în volumul colectiv Scriitori la poliţie (2016), iar în 2017 volumul ”Sânii verzi”. Poemele sale au fost incluse în antologii din Germania, Italia, Anglia, Franţa, Spania, Statele Unite, Rusia etc. În 2019, a publicat volumul de poezie ”Jos realitatea!”, Editura Paralela 45.

Ioan Matiuţ (născut la 18 decembrie 1956 în Chişineu Criş, judeţul Arad) este scriitor, jurnalist şi editor. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al P.E.N. Club România. Este licenţiat al Universităţii „Aurel Vlaicu”, Facultatea de Jurnalism. Are o prezenţă apăsată în viaţa culturală a Aradului: lecturi publice, simpozioane, emisiuni TV, lansări de carte, articole în presa locală. Este redactor-şef la MONITORUL CULTURAL, redactor la revista ARCA şi conduce Editura MIRADOR unde publică volume ale unor scriitori valoroşi. Poeziile lui sunt traduse în engleză, franceză, germană, sârbă, slovenă, arabă, italiană, spaniolă, poloneză, chineză, slovacă şi maghiară. Ca poet, primeşte premii din partea Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţiei Presei Literare şi a Editurilor din Romania (A.P.L.E.R.), Principesei Margareta a României, precum şi a revistelor Convorbiri Literare şi Semne.

A publicat următoarele volume proprii de poezie: stâlpi de sare, editura Mirador (1996); umbre, editura Mirador  (1999); priviri, editura Mirador (2003); déjà vu, colecţia „Poeţii urbei” editura Dacia (2005); déjà vu, ediţie în limba maghiară, editura AB Art, Bratislava(2010); între ceruri, editura Brumar (2009); respiră să nu uiţi, editura Tipo Moldova (2011); fuga din urmă, editura Tracus Arte (2013), după perete, editura Mirador (2015), toate acestea, ediţie în limba chineză, editura Casa Româno – Chineză, (2016). A publicat poeme în mai multe antologii în ţară şi străinătate. În 2020, publică volumul de poezii ”contraatacul de panică”, Editura Tracus Arte.

Rozana Mihalache s-a născut într-o zi de joi, 10 noiembrie 1988, la București. Din 2009 și pînă în prezent a colaborat cu publicațiile: Dilema Veche, Observator Cultural, Jurnalul Național, Revista Cultura,  FilmMenu. A semnat interviuri cu: Leonard Cohen, Roscoe Beck, Solomon Marcus, Salman Rushdie, Attila Bartis. Tot din 2009 și pînă în prezent îi sînt publicate povestiri pe LiterNet.ro, iar în 2015 intră în antologia ”Literatură Fresh”, publicată sub egida ICR Praga – ”Scriitori LiterNet traduși în cehă”.În 2011 a absolvit Universitatea Națională de Teatru şi Film I.L. Caragiale, Bucureşti | Facultatea de Film, secţia Comunicare Audiovizuală.  

Din aprilie 2011, este coordonator artistic al Green Hours jazz&theatre-café … și creator de afișe…și măturător de scenă…și regizor tehnic etc. etc. etc. Din 2016 este director artistic al Green Hours JAZZ Fest. Este asistent coordonator proiect al ”Unfinished Conversations on the Weight of Absence” – participarea României la cea de-a 58-a Expoziție Internațională de Artă: La Biennale di Venezia, 2019.

În noiembrie 2019, a debutat cu “Sunt aici”, Editura CDPL (Casa de Pariuri Literare), volum de nepoeme – inspirate de Leonard Cohen și ilustrate de Cătălina Flămînzeanu (nominalizare la Premiul ”Mihai Eminescu” – secțiunea Debut).

Andrei Novac s-a născut la 1 iulie 1983, în Târgu-Jiu. Licențiat în istorie al Universității de Vest din Timișoara, Facultatea de Litere, Istorie și Teologie; absolvent al masteratului de Relații Inter- naționale și Integrare Euro-Atlantică din cadrul Universității București, Facultatea de Istorie. Din iulie 2013, doctor în filologie al Universității de Vest din Timișoara, cu teza: „Generația ’70. Cazul Valentin Tașcu”, profesor coordonator Cornel Ungureanu. A publicat în majoritatea revistelor de cultură din România. Lector universitar și manager cultural – director al Centrului Național al Cărții din cadrul Institutului Cultural Român. Din 2009, membru al Uniunii Scriitorilor din România.

A publicat volumele: Poezii, Editura Newest, Târgu-Jiu, 2000; Miez de talpă, Editura Euro- stampa, Timișoara, 2003; A nouăsprezecea inimă de înger, Editura Eurostampa, Timișoara, 2003; Vârsta sării, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2006, cu o prefață de Valentin Tașcu; Locul în care întorc tramvaiele, Editura Timpul, Iași, 2008, cu o prefață de Liviu Ioan Stoiciu; Aceiași, Editura Brumar, Timișoara, 2011, cu o postfață de Cornel Ungureanu; Regula timidității, Editura Paralela 45, Pitești, 2016; Valentin Tașcu, solitarul promoției ’70, Editura Vremea, București 2016; La règle de la timidité, Editura Vinea, București, 2018; Prin închisori și prin libertate, Editura Cartea Românească, București, 2018 și Editura Vellant 2021, București ; Por las cárceles y la libertad, Eride Editorial, Madrid,2020; De mâine suntem pământ fierbinte; Editura Paralela 45, Pitești 2021;

Laureat al mai multor premii, printre care: Premiul „Mircea Ciobanu”, acordat de Uniunea Scriitorilor din România pentru volumul Prin închisori și prin libertate, 2019; Premiul pentru Poezie al Revistei „Convorbiri literare”, Iași, 2019; Premiul „Scriitorul lunii august 2019”, acordat de Uniunea Scriitorilor din România pentru volumul Prin închisori și prin libertate; Premiul Special, acordat de Fil- iala Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul Prin închisori și prin libertate, 2019. Volumele Regula timidității și Prin închisori și prin libertate au fost nominalizate la Premiul „Mihai Eminescu”, acordat de Academia Română; Premiul revistei „Luceafărul” din cadrul Festivalului „Tu- dor Arghezi”, 2007; Premiul Artur Bădița din cadrul Festivalului național „Serile la Brădiceni”, 2006; Premiul revistei „Dunărea de Jos”, Cartea de poezie a anului 2011; Premiul revistei „Caietele Colum- na”, 2008. Cărțile sale au fost nominalizate la premiile Uniunii Scriitorilor din România și la Premiul Academiei Române „Mihai Eminescu”.

Adelina Pascale (n. 1995, Tulcea) a absolvit Facultatea de Litere (specializarea Limbă și literatură română – Limbă și literatură germană) în cadrul Universității din București, obținând și o diplomă de masterat de la CESI (cu o teza axată pe teoria filmului). În 2021, publică Maki for 2 la Casa de Editură Max Blecher. Face parte din echipa Nocturnelor de poezie contemporană organizate de ARCEN, îi plac fotografia analog, pisicile tuxedo și supele cu tăieței.

Maki for 2 a fost nominalizat la Gala Tinerilor Scriitori pentru Premiul Tânărul Poet al anului 2021.

Bogdan O. Popescu s-a născut la 8 martie 1971, în Bucureşti. A absolvit în anul 1989 Liceul “Gheorghe Lazăr” și în 1996 Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din Capitală. A susținut două doctorate: primul referitor la moartea neuronală, la aceeași universitate, în anul 2000, și al doilea cu o teză despre mecanismele fiziopatologice ale bolii Alzheimer, la Institutul Karolinska din Stockholm, în anul 2004. Este medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina și profesor universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București. În anul 2007 a obținut premiul “Victor Babeș” al Academiei Române pentru cercetări în domeniul neuroștiințelor. A debutat în presa literară în 1987, în Suplimentul Literar-Artistic al Scânteii Tineretului (SLAST) şi a publicat după aceea în numeroase reviste literare. Volume de versuri publicate : „La revedere, prinţesă”, editura Vinea, 1995, carte distinsă cu Marele premiu „Ion Vinea” pentru debut literar, „Marfă” (antologie colectivă, împreună cu Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguţ şi Dan Pleşa), editura Salut, 1996, „Poemul de gardă”, editura Celsius, 1999, „Pisica neagră, pisica moartă” (împreună cu Traian T. Coşovei), editura Crater, 2001, „Leul de după extravaganţe”, editura Cartea Românească, 2002, „Maşinăria de uitare”, editura Naţional, 2004, „Poeme în loc de tutun”, editura Brumar, 2007, “Aerobiciclete”, editura Brumar, 2010 (premiul ASB pentru poezie, 2011), “Cartea dragostei”, editura Humanitas, 2014. În anul 2011 a publicat volumul de proză scurtă “Viață de aruncat” la editura Polirom.   A fost tradus în suedeză, participând la antologia de poezie “Om jag inte får tala med någon nu”, editura Tranan, 2011 și la antologia de proză scurtă românească “Skräpliv”, editura 2244, 2013. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2002.

Simona Popescu este poetă. Face parte din Grupul de la Brașov, împreună cu Andrei Bodiu, Caius Dobrescu și Marius Oprea, încurajați în liceu de poetul Alexandru Mușina și prozatorul Gheorghe Crăciun, care-și vor pune amprenta asupra lor și ca scriitori. În 2021 a publicat primul volum din seria Opera poetică (Editura Rocart), în care sînt incluse cărțile ei de poezie apărute în anii ’90 (Xilofonul și alte poeme, Juventus și Noapte sau Zi), și Cartea plantelor și animalelor (Editura Nemira, colecția Vorpal). În 2006 a publicat cartea de poezie Lucrări în verde. Pledoaria mea pentru poezie. În 1997 a apărut romanul Exuvii, ajuns între timp la ediția a 7-a (2018). A fost apropiată de Gellu Naum, despre care a scris două cărţi de critificţiune (Salvarea speciei. Despre suprarealism şi Gellu Naum, 2000; Clava. Critificţiune cu Gellu Naum, 2004). A publicat două cărți de eseuri: Volubilis (1999) și Autorul, un personaj (2015). Ține (și) cursuri de creative writing la Facultatea de Litere din București. A coordonat romanul colectiv Rubik (Editura Polirom, 2008), cu participarea a 28 de tineri scriitori, studenți. Este inițiatoarea Festivalului Gellu Naum, organizat de Muzeul Național al Literaturii Române.

Dan Pleșa. Editor, scriitor și jurnalist cultural. A absolvit Academia de Teatru și Film – specializarea scenaristică și critică de film. A activat în presă și peste zece ani la o casă de discuri ca producător. Se numără printre fondatorii editurii Vellant și al revistei de proză scurtă „iocan” – singura revistă de proză scurtă din România care apare în format tipărit. În ultimii ani a scris și a realizat interviuri cu personalități ale vieții culturale românești pentru platforma culturală Art7 și pentru proiectul multimedia Cercul. A publicat în diverse periodice și volumele: poezie: Marfă – (antologie de grup) 1996 (împreună cu Bogdan O Popescu, Dan Mircea Cipariu, Sorin Gherguț și Florin Dumitrescu), Marfă reîncărcată (antologie de grup) 2011 (împreună cu Bogdan O Popescu, Dan Mircea Cipariu, Sorin Gherguț și Florin Dumitrescu), A participat la scrierea celui mai rapid roman din lume, alături de alți 51 de scriitori (record omologat de Guiness Book) – „Moș Crăciun & co”, 2012. Proză scurtă publicată în antologiile Prima dată și Cum iubim, și în volumul de autor „Povești de dragoste și neputință” . A fost curator al expozițiilor: Being George Roșu / George Roșu, Imaginarium Fotograficus /Cristina Șoiman, Traversare/Daniel Bălănescu.

Livia Roşca (Lucan-Arjoca) este scriitor, specialist in comunicare, presedinte al asociatiei 7 ARTE, blogger Adevarul.ro, formator acreditat şi autor premiat de Uniunea Scriitorilor din România pentru volumul de debut in poezie, „Ruj pe icoane”. A publicat: Volumul de poezie „Ruj pe icoane”, ed. Cartea Romaneasca, 2006 – Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania pentru debut (2006), Premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti (2006), Premiul Naţional Eminescu, Botoşani, 2006,  nominalizat la Premiile pentru debut ale revistei „România Literară” si la Premiul pentru debut al Fundaţiei Anonimul 2006. Volumul de poezie „1+1>2”, Editura Charmides, 2016. Prezenta în antologia de poezie „Literatura potenţială”, ed. Vinea, 2007. Prezentă în antologia de poezie „Ultima generaţie, primul val”, ed. Muzeul Literaturii Romane, 2006. Prezentă în a antologia de poezie „Dragostea este pe 14 februarie”, ed. Vinea, 2010. Prezentă în antologia de eseuri „Cele patru dimensiuni ale feminităţii româneşti”, ed. Neverland, 2010. Lecturi publice in cadrul unor festivaluri: Ziua Mondială a Poeziei, martie 2012; Maratonul de Poezie la Feminin, Braşov, 2013; Strada de C’Arte, 2013, Bcureşti, 2013; Festivalul Internațional de Poezie București, Târgul Național al Cărții de Poezie, 2015; Strada de C’Arte, Bucureşti, 2015; Festivalul Internațional de Poezie București, 2016. Livia Lucan-Arjoca are o carieră de peste 10 ani în industria comunicării. Timp de 4 ani a fost editor specializat pe domeniile sănătate şi parenting pentru publicațiile Adevarul, Adevarul Sănatate, Adevarul de Seara şi editor online pentru website-urile asociate acestor publicaţii. Din 2011 este specialist în marketing şi comunicare. În acest moment este specialist în comunicare la o editură și președinte al Asociației 7 ARTE.  În 2015, în cadrul asociatței 7 ARTE, Livia a inițiat proiectul smARTkid, care înseamna ateliere educative, creative şi recreative pentru copii şi tineri. Este antrenor de creativitate pentru atelierele smARTkid de scriere creativă, storytelling, lectură, jurnalism şi blogging organizate de Asociația 7 ARTE.

Andra Rotaru (n. 1980, București). A inițiat colaborări crossmedia – poezie și coregrafie (performanceul de dans Lemur, prezentat de coregraful Robert Tyree în America și în Europa), poezie & ficțiune & video (documentarul All Together, realizat în perioada rezidenței The International Writing Program, 2014, la Universitatea din Iowa), fotografie (Photo-letter pairing, care a implicat comunitatea din Iowa și scriitorii IWP). A susținut lecturi, panel-uri și prezentări în New York (NY), Chicago (IL), Portland (OR), Iowa (IA), Dubuque (IA), Cedar Rapids (IA), Ciudad de México (Mexic), Puebla (Mexic) și în Europa, iar poemele ei au apărut în traducere în diverse limbi. Cărți publicate: Într-un pat, sub cearșaful alb (2005, 2015) – premiul „Mihai Eminescu” –  opera prima; premiul Asociației Scriitorilor din București, premiul „Tudor Arghezi”, premiul „Iustin Panța”;  En una cama bajo la sábana blanca (traducerea volumului de debut în spaniolă, 2008); Ținuturile sudului (2010); Lemur (2012); Tribar (2018). Lemur a fost distins cu premiul „Tânărul poet al anului”, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori (2013). Volumul Lemur a fost publicat în America, la editura Action Books, traducere de Florin Bican (2018). În 2017, texte volumul Tribar au câștigat premiul revistei americane Asymptote Journal (traducere de Anca Roncea). Tribar a apărut la Saturnalia Books, SUA (2022, traducere de Anca Roncea) și în Germania, la Elif Verlag (2022, traducere de Alexandru Bulucz).

Ana Săndulescu a publicat în revistele: Dacia Literară, Observator cultural, Revista Nouă, Tiuk! şi Zona Literară, dar și pe platformele literare: O mie de semne, OPT motive și Poetry Noise. La 26 de ani, a debutat cu romanul „Anamneza” la editura Herg Benet și în 2017 a beneficiat de bursa literară „Rezidenţe FILIT pentru scriitori români”. În 2019 a coordonat volumul de interviuri „Prietenii și Literatura. Club 8, OuTopos și invitații lor” (Casa de Pariuri Literare). În 2021, a publicat „La topirea ghețarilor” (Casa de Pariuri Literare, poezie). A tradus romane din engleză în română pentru editurile Herg Benet și Litera, iar în prezent, trăiește și muncește în București.

Adrian Suciu – Născut la 21 decembrie 1970, Năsăud. Absolvent de Litere la Cluj şi de tot felul de cursuri, școli și stagii postuniversitare şi de perfecţionare prin ţară şi peste graniţe. De-a lungul vremii, într-o poeticească succesiune, a schimbat tot felul de meserii şi funcţiuni încercând să performeze în fiecare dintre ele, cu bănuiala că din literatură nu se poate trăi decât prost: miner, electrician, bişniţar, profesor, ziarist, tehnician maseur, consilier de imagine, funcţionar parlamentar, funcționar guvernamental.  Evident, lista va continua. Cărţi publicate: E toamnă printre femei şi în lume, versuri, Ed. Echinox, Cluj, 1993;Singur, versuri, Ed. Euphorion, Sibiu, 1996; Nopţi şi zile, versuri, Ed. Arhipelag, Târgu Mureş, 1999; Din anii cu secetă, versuri, Ed. Grinta, Cluj, 2005; Sex cu femei, roman, Ed. Tritonic, Bucureşti, 2008; Viaţa fără urmări, versuri, Ed. Brumar, Timişoara, 2010;Mitologii amînate, versuri, Ed. Herg Benet, București, 2011; Un roman de rahat, roman, Ed. Tritonic, București, 2013; Profetul popular, versuri, Ed. Tracus Arte, București, 2015. Prezent în numeroase antologii literare în ţară şi străinătate, cărora nu a fost curios să le facă o inventariere exhaustivă. Tradus în ebraică, engleză, franceză, germană, italiană, maghiară, occitană și tot felul de alte limbi.  În calitate de câştigător a tot felul de premii literare, inclusiv unele acordate de USR, ceea ce reprezintă cireașa de pe tort, cere oficial și degeaba o subvenție de la Ministerul Culturii pentru acoperirea costurilor de depozitare a nenumăratelor diplome lăsate deja prin testament statului român. În calitate de editor și președinte al Asociației Culturale Direcția 9 a publicat o grămadă de cărți de poezie mișto ale altora și a organizat tot felul de evenimente literare la care nu s-a scorojit varul pe pereți de plictiseală. Restul e istorie…

Grigore Șoitu. În anii 90 a fost membru fondator al Cenaclului de Marți din Constanța. A participat la mai multe festivaluri naționale și europene de lecturi publice. În decembrie 2018 a lansat prin Asociația L.L.R. proiectul intitulat „ReSet, festival de poezie subversivă„, în aula Bibliotecii Naționale a României, moderând în 2019 a doua ediție. A publicat mai multe volume de poezie (Anticulinare, 1996; Addenda, 2002; Spam, 2007; Poeme de stânga, 2011 și După amiaza unui câine, 2018), o carte de versuri pentru copii (Melcoveste, o poveste și nu prea, 2015) și un roman (Povestea dragonului și a stăpânului celor o sută una de maimuțe, 2021). A fost selectat în mai multe antologii de poezie și a realizat în 2014 antologia Grupului de la Constanța, Poemarți, o antologie marțolie. Volumul O lungă scrisoare pentru un coming out, în curs de apariție la Editura Fractalia, va fi lansat anul acesta la Târgul de Carte “Gaudeamus”.

Gabriela Toma (n. 1981) a debutat cu volumul Cântecul geamănului (Editura Humanitas, 2009). Din 2006 a călătorit și a explorat numeroase culturi din Europa și din America Latină. Spațiul cultural care a avut cel mai mare impact asupra sa a fost Mexicul, pe care l-a vizitat de trei ori și unde speră să se întoarcă. Aici, a realizat interviuri și a participat la ceremoniile prehispanice de cultură nahua din Mexicul actual. Este pasionată de educația non-formală, dialog intercultural și storytelling. În prezent, coordonează proiecte interculturale și de educație muzeală la MNLR, printre care Festivalul cultural latino-american și Atelierele Thomasinei. Lecturi publice: Cenaclul Euridice, Institutul Blecher, Noche Bohemia și Librăria La Ruenca de Gandhi (Xalapa, Veracruz), Primer Encuentro International de Mujeres Poetas en la Cuenca de Papaloapan (Tuxtepec, Mexic). În toamna aceasta îi va apărea al doilea volum. Lucrează la o carte pentru copii și la un volum de eseuri.

Miruna Vlada este scriitoare și cercetătoare în studii europene și balcanice. A studiat științe politice la București, Graz, Berlin și Ljubljana. Din 2013 are un doctorat în relații internaționale la SNSPA, unde acum predă și coordonează Centrul de Studii Europene. A publicat patru volume de poezii: Poemextrauterine (editura Paralela 45, 2004), Pauza dintre vene (editura Cartea Românească, 2007), Bosnia. Partaj (editura Cartea Românească, 2014) pentru care a primit Premiul cartea de poezie a anului la Gala Premiilor Radio România Cultural și cel mai recent Prematur (editura Cartier, 2021). În 2016 a primit rezidența literară Traduki la Sarajevo. Selecții din poemele ei au fost incluse în mai multe antologii și traduse în 14 limbi străine. Este membră în comitetul director al organizației PEN Club România. Lucrează la primul ei roman. Mai multe pe http://www.mirunavlada.com .

Tudor Voicu (n. 29 aprilie 1988, București) este editor coordonator AgențiadecArte.ro, redactor InfoART și autor al volumului de poezii ”sticle goale fiare vechi” (Editura Tracus Arte, 2016). A publicat poezii, cronici de carte și teatru, interviuri și reportaje în mai multe antologii, publicații online și tipărite. A susținut lecturi publice în cadrul unor evenimente precum ”Festivalul Internațional de Poezie București”; ”Festivalul Națiunilor Centenare de la București – PoetArt 100”; ”Festivalul Strada de C’Arte”; ”Maratonul de Poezie Online”; ”Maratonul de Poezie și Jazz” etc. I s-au tradus poezii în limbile engleză, franceză și arabă. Este absolvent al Universității din București (Facultatea de Litere – Comunicare și Relații Publice), membru Direcția 9, UZPR și operascrisă.ro.

***

Dan Mircea Cipariu (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul ”Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2019, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro Culturart, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agențiadecarte.ro, spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său singurătatea vine pe facebook, publicat în anul 2012 la Editura Tracus Arte din București, este considerat de editorul Cosmin Perța „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 și nu numai”. În 2020, a primit titlul de doctor în filologie pentru lucrarea „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București. A predat cursuri de scriere creativă la Universitățile din Belgrad și Novi Sad, la Muzeul Național al Literaturii Române din București și în programele Centrului Cultural Arad și ale Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER). În 2022 publică volumul ”META VERS”, însoțit de 7 desene de Mihai Zgondoiu, la editura Vellant.

Ioan Cristescu (n. 1965) este directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București, profesor univ. dr. la Universitatea Hyperion din Bucureşti, specializat în Istoria teatrului universal, fondator al Editurii Tracus Arte, președintele Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România. Coordonator al mai multor proiecte culturale, literare și artistice de anvergură națională și internațională: „Teatru la Muzeu” – producţie de spectacole pe texte de Matei Vişniec – regia Mircea Marin; Ioan Flora – regia Alexandru Dabija; Drumul spre Momfa, în colaborare cu Teatrul Naţional din Cluj, regia Mihai Măniuţiu; Neguţătorul de ochelari, regia Dan Tudor; coordonator al „Serilor de poezie şi muzică ale MNLR” – lecturi publice ale poeţilor contemporani însoţite de muzică – 60 de ediţii; director al Festivalului anual de jazz „Jazzy Spring”, Bucureşti – 3 ediţii –, împreună cu Mircea Tiberian; realizatorul proiectului „10 ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România” – expoziţie vernisată în 15 oraşe din România; realizatorul proiectului „Comedia românească” – momente şi schiţe: realizator de expoziţii de anvergură naţională şi internaţională „Paul Celan – dimensiunea românească”, „Marin Sorescu, Şcoala ardeleană – iluminismul românesc” etc. Coproducător al Maratonului de Poezie şi Jazz; inițiatorul Festivalului Internațional de Poezie București; coordonatorul Festivalului Capitalelor Centenare. A debutat editorial cu volumul Dramaturgia lui Radu Stanca, Editura Muzeul Literaturii Române (2011), volum distins cu Premiul de debut al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. În pregătire: Resurecţia oratoriei şi antiteatrul.

Maria Răducanu este “o apariţie fără precedent – sunetul ei pur nu se aseamănă cu sunetul nimănui, deşi ea cântă melodiile Mariei Tănase, dar şi alte cântece din folclorul românesc, dar şi fado-ul portughez şi cântecele de jale şi bucurie, în alte limbi, posedând geniul de a “cânta” în diferite dialecte, de a fraza limba ca un poet. Şi “coregrafia” ei este pură şi personală, o siluetă amintind “Rugăciunea” lui Brâncuşi, meditând prin cântec în faţa Providenţei, punându-se în genunchi fără să atingă podeaua, parca “levitând” ca sfinţii ridicaţi de Duhul Sfant. Dar Maria Răducanu, “fata de la Huşi”, a studiat mai întâi Literatura şi Filologia şi numai după aceea s-a afirmat în Muzică, tălmăcind muzica tradiţională românească într-un fel unic. (…)…acea stare psihică şi fizică plină de armonie care mă face să mă gândesc nu numai la Orfeu şi la arta şamanilor, dar şi la cântecul ielelor (care există şi în folclorul suedez şi e ţinută la mare cinste), la cântecul şi la dansul lor în cerc. Acestea au darul de a-i vrăji pe cei care ascultă şi văd, creând acea stare de suflet vindecătoare pe care grecii au numit-o Katharsis.”, a scris Gabriela Melinescu.

Cătălina Beța. O prezenţă vocală expresivă şi fermecatoare, o voce care „îmbracă în catifea”, revelând prin cântul ei un suflet de o delicateţe rară. Cântăreaţă şi compozitoare, experimează cu mai multe genuri muzicale (jazz, bossa nova şi choru, folk, blues). Cătălina Oana Beţa studiază Psihologia în Iași, unde face cunoştinţă cu jazz-ul şi se îndrăgosteşte iremediabil de bogăţia inepuizabilă a acestui gen muzical. Câştigă premii importante la concursurile muzicale la care participă. În 2016 este admisă la Universitatea Națională de Muzică București, secția Compoziție Jazz, unde studiază timp de 1 an sub îndrumarea domnului Pr. Mircea Tiberian.

Participă în festivaluri importante, cum ar fi: Gala Festivalului International de Jazz, Richard Oschanitzky – Iasi, Gala Blues Jazz KAMO Festival – Timișoara, Ploiești Jazz Festival, Karolyi Castle Jazz – Carei, Sibiu Jazz Festival, Craiova Jazz Festival, Festivalul de Poezie și Jazz – București, Samfest Jazz Festival – Satu Mare, Freedom Blues Festival – Mureș, Open Air Blues Festival – Brezoi, Panorama Blues Festival – Hunedoara etc.

O voce de catifea pură, sensibilă, plină de subtilităţi şi nuanţe, își însușește tehnica vocală autodidact, încurajată de muzicienii cu care colaborează și de mentorii întâlniți de-a lungul timpului să își caute propria voce și să își lase amprenta personală în fiecare sunet. De câțiva ani, Cătălina explorează și tehnicile belcanto din poziția de „alto” în grupări corale de prestigiu, cum sunt Corul Regal, Corul Catedralei Sf Iosif, Corul Filarmonicii Ploiești.

Cătălina Beța activează în proiecte muzicale proprii (Nud Jazz Duo) sau ale altora (Jazzapella, Beatles’n’Jazz, Djazz & Happy Sins Group, muzicalul „Tarot Tales” de Mircea Tiberian) şi colaborează cu muzicieni valoroşi ai scenei româneşti, cum ar fi: Sorin Terinte, Ioan Gyuri Pascu, Roxana Stroe, Capriel Dedeian, Garbis Dedeian, Alex Man, Sorin Zlat, Marius Vernescu, Daniel Torres, Alex Borşan, Adrian Flautistu, Iulian Nicolau, Cătălin Milea, Florian Nicolau, Gabi Matei, Sorin Romanescu, Ciprian Pop, Dan Mitrofan, Albert Tajti.

Mai multe: https://www.facebook.com/Catalina.Beta/

Nadia Trohin este o tânără artistă cu personalitate bine conturată în peisajul jazzului autohton. Originară din Chişinău, unde a absolvit Colegiul Naţional de Muzică „Ştefan Neaga”, între 2000–2004 a fost solista grupului Milleniumcu care a lansat două albume: Fata sihastră şi Creştini, Crăciunul a sosit. Şi-a definitivat studiile de licenţă, masterat şi doctorat la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. În 2010 a fost premiată în cadrul Festivalului de Jazz de la Tg. Mureş şi în acelaşi an a început colaborarea cu pianistul Mircea Tiberian alături de care a înregistrat CD-ul La margine de Bucureşti, apărut în 2011 la casa de discuri Soft Records. De atunci a susţinut numeroase concerte în ţară şi în străinătate, colaborând cu muzicieni de marcă ai scenei jazzistice, între care: John Betsch, Chris Dahlgren, Christian Lillinger, Maurice de Martin, Nicolas Simion, Cristian Soleanu, Sorin Romanescu ş.a. În paralel cu activitatea concertistică, interpreta se implică activ şi în domeniul educaţional, fiind asistent universitar în cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti şi trainer vocal la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Capitală.

Albert Tajti. Născut în anul 1984 în Piatra Neamț, Albert studiază pianul de la vârsta de 7 ani în licee de specialitate: Liceul de Artă “Victor Brauner”, Piatra Neamț și Colegiul Național de Muzică “George Enescu”, București. Absolvent al secţiei de Compoziție Muzicală, Academia de Muzică “Gheorghe Dima”, Cluj, îşi îndreaptă atenţia asupra jazzului sub îndrumarea lui Mircea Tiberian, profesor și coordonator al Departamentului de Jazz din cadrul Universității Naționale de Muzică, București.

Activează ca acompaniator și pianist de aproape 10 ani, colaborând cu numeroase formule instrumentale și soliști vocali ai genului: Alex Man, Michael Acker, Sebastian Burneci, Florin Romașcu, Laurențiu Zmău, Vlad Popescu, Octavian Scurtu, Mihai Iordache, Lucian Nagy, Jimmy Cserkesz, Ciprian Pop, Adrian Flautistu, Luiza Zan, Petra Acker, Elena Mîndru, Elena Morariu, Ana Cristina Leonte, Mircea Mutulescu, Cristian Soleanu, Sorin Romanescu.

Câştigă premii importante, cum ar fi: “Cea mai bună formație de Jazz” – Festivalul Internațional Studențesc de Jazz 2012, “Cea mai bună compoziție sau aranjament propriu” – Concursul Sibiu Jazz Festival 2010, Premiul III la Concursul de Compoziție „Liviu Comes”, 2010 – Miniaturi pentru pian „Mica Suită”, finalist in concursul “Jeunesse Musicales” – Bucharest International Jazz Competition 2010, participă la concertul de lansare a albumului „Romanian Jazz Collection” 2012, participă la tabăra Internațională Contemporary Arts Summer Classes – organizat de ICon Arts – Sectia de Jazz 2010, 2011, 2012.

Mai multe: https://www.facebook.com/tajti.albert

Mike Godoroja a cântat în mai multe formaţii ca MIKE GODOROJA & BLUE SPIRIT, DOUBLE FANTASY, BLUE SPIRIT ş.a. şi se bucură de o bogată activitate discografică, în cadrul căreia amintim albume ca „Hippie cu diamante”, „Balkanic zeppelin”, „Capra Vecinului” etc. Cunoscut realizator de emisiuni radio şi televiziune de profil blues, jazz şi rock, producător artistic pentru spectacole de jazz, Mike Godoroja a produs şi albume ale unor importanţi artişti ca Johnny Răducanu, Iris, Mircea Tiberian, Felicia Filip etc. Mike Godoroja este un cunoscut realizator de televiziune profil blues, jazz şi rock, precum şi un foarte bun artist care, alături de formatia sa Blue Spirit (Vali Vătuiu, Alex Vişan, Alex Davidescu, Mihai Alexandru Tacoi), este considerat unul dintre cei mai importanţi piloni ai blues-ului autohton. Alex Vişan, un foarte talentat improvizator cu un simţ aparte al sound-ului şi stăpân pe mijloacele de expresie. Vali Vătuiu este un toboşar care pune mult suflet în ceea ce face şi este un percuţionist  dedicat atât blues-ului cât şi jazz-ului Mihai Alexandru Tacoi, un muzician complet cu o pregătire în sfera rock/blues şi cu o capacitate foarte mare de a trece de la un instrument la altul. Alex Davidescu, un muzician complex cu un simt artistic foarte mare.

Anamaria Spătaru este în colectivul Radio România din anul 2000. A obținut licența în jurnalism la Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu și are un master în antropologie culturală și dezvoltare comunitară la Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București. A colaborat cu materiale culturale la mai multe posturi precum: Radio România Actualitați, Radio România Internațional, Radio România Tineret și de mai mulți ani face parte din echipa postului Radio România Cultural în calitate de realizator de emisiuni. Fluxurile la care contribuie constant în această perioadă sunt ”Născut în România”, ”Ascultă Vocile de Azi”, ”Poezie Românească”, GPS Cultural, Oraşul vorbeşte etc. In anul 2018 a coordonat campania ”Centenarul meu”, în anul 2019 campania ”30 de ani de Libertate”, în 2020 campania #acasă. A coordonat activitatea de PR a mai multor turnee naţionale de muzică clasică precum Pianul călător, Vioara Lui Enescu, Flautul de Aur. Colaborează cu echipa Gaudeamus pentru promovarea târgului și organizarea unor evenimente în cadrul acestuia. A publicat interviuri în: Revista Cultura, Revista Euphonia,  România Liberă, Adevărul, agentiadecarte.ro

Este producător al  evenimentelor culturale ”Gala Tinerilor Scriitori” şi ”Maratonul de poezie si jazz” încă de la primele ediţii.

Mihai Zgondoiu (n. 1982) este artist, curator și galerist independent cu studii doctorale în domeniul artelor vizuale. Între anii 2014-2021 predă la Universitatea Națională de Arte din București, iar din 2018 la Facultatea de Arte și Design din Timișoara. De asemenea, Mihai a fost iniţiator şi coordonator al galeriei Atelier 030202 din București (2009 până în prezent), co-curator al galeriei geamMAT a Muzeului de Artă din Timișoara (2012 – 2014) și Co-Curator al proiectului „Atelier în tranziție” (2009-2013). A câștigat Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru „Artă în spațiul public” (2017), și Premiul JCE Contemporary Art Bienalle – selecția românească (2019). În 2018 a curatoriat expoziția „Urban Steps” la Muzeul Național de Artă Contemporană – București, iar în 2019 expozițiile „Young Blood” din Pavilionul Supercontemporan Art Safari- București și „Electrecord – Romania in vinyl covers” din cadrul Festivalului de Artă Europalia – Bruxelles.

În practica sa artistică, oscilează cu lejeritate într-o arie largă de genuri și tehnici vizuale, de la desen, colaj și print experimental, la video-instalații, acțiuni-performance și intervenții urbane. Proiectele sale evocă un spirit critic (și autocritic după caz) față de clișeele de gândire din societatea actuală, parodiind falsele valori și icon-uri create de noile media prin diferite tipuri de propagandă fake news.

Cele mai recente expoziții sunt: „Re-Conception”, Triennials of Extended Media, Pavilion Cvijeta Zuzoric, Belgrad (2019), “The Uslan International Woodcut Biennale”, Uslan (2019), “JCE Contemporary Art Bienalle”, The Belfry – Montrouge (2019), “Fragments”, BOZAR Centre for Fine Arts, Brussels (2019), “HIT” – Kanal Centre Pompidou, Brussels (2019), Bucharest Artworlds at The Wrong Biennale #4”, Rezidența Scena9, București (2020), Beyond other horizons, Palace of Culture / Art Museum, Iasi (2020), M.A.F.A.7(Media Art Festival Arad), Kinema Ikon, Art Museum – Arad (2020), Bucharest School, Art Safari Contemporary Art Pavilion, Bucharest (2020), Clubul sportiv al artelor, Muzeul de Artă Recentă, București (2021), Puls 20, Kunsthalle Bega, Timișoara (2021), Omul aproximativ 3.0, Kunsthalle Bega, Timișoara (2022).

***

Ziua Limbii Române se sărbătorește în România la data de 31 august ca urmare a unei inițiative legislative din 2011, votată de Parlamentul României prin Legea nr. 53/2013. „Ziua Limbii Române“ a fost stabilită, în mod simbolic, la aceeași dată cu sărbătoarea similară instituită în anul 1990 în Republica Moldova sub numele „Limba Noastră“ pentru a transmite mesajul că limba română este limba vorbită nu numai între granițele țării, ci și dincolo de fruntarii.

***

Proiectul MARATONUL DE POEZIE ȘI JAZZ  nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.