Prima etapă a turneului ”Cartea de identitate” în județele Brașov, Harghita și Mureș s-a desfășurat între 8 și 12 iulie 2022. Daruri de carte, marcate de conferințe, recitaluri publice, ateliere de educație plastică și ateliere de scriere creativă, au fost prilej de sărbătoare pentru minte, inimă și literatură la Biblioteca Județeană ”George Barițiu” din Brașov, la Școlile generale din comuna Lunca și din satul Băița din județul Mureș și la Liceul ”Marin Preda” și la Așezământul Casa ”Sfântul Iosif” din Odorheiu Secuiesc. Publicul și reprezentanții instituțiilor care au primit daruri de carte au avut privilegiul de a se întâlni cu Maestrul Mircia Dumitrescu, conf.univ.dr. Mireille Rădoi, prof. univ. dr. Nicolae Brânzea, conf.univ.dr. Cristian Petcu, scriitorul Ioan Matei, directorul Direcției de Cultură Scrisă și Creație Contemporană din cadrul Ministerului Culturii, Vasile Săvoiu, consilier de strategie în cadrul BNR, și preotul Cotoi Simion.
Au fost dăruite peste 1000 de cărți din categoria operelor fundamentale publicate de Fundația Națională pentru Știință și Artă a Academiei Române – FNSA, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Tracus Arte și alte edituri ale Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România – APLER.
Turneul ”Cartea de identitate” este un program cultural-artistic, educativ, social și comunitar finanțat de Secretariatul General al Guvernului prin Serviciul Dezvoltare Comunitară din cadrul Direcției Generale Guvernare Deschisă, Relații Publice și Cooperare. Coordonatorii turneului sunt scriitorul Dan Mircea Cipariu, vicepreședintele APLER, și prof.univ.dr. Ioan Cristescu, președintele APLER”.
”Acest proiect lasă în urma sa semne de carte și semne de identitate pentru copiii și adolescenții din Brașov, Harghita și Mureș. Semne pentru a îndemna publicul din aceste județe spre lectură. Poezie, proză, teatru, studii culturale sau albume de artă, dicționare, iată ce conțin titlurile pe care le donăm. Dar, într-o lume globalizantă și o Europă unită, ele mai conțin ceva- identitatea artistică. Creația artistică de orice tip duce și un mesaj al originilor, al identității și diversității”, a declarat Ioan Cristescu, președintele APLER.
Partenerii media sunt Radio România Cultural, Cațavencii, Observator cultural și AgențiadeCarte.ro.
Turneul ”Cartea de identitate” vine să acopere achiziția de carte din categoria operelor fundamentale în bibliotecile publice din România, în condițiile în care, în ultimii ani, bugetul dedicat acestor achiziții a cunoscut drastice reduceri.
Turneul ”Cartea de Identitate realizează un acces democratic al comunităților din Harghita, Covasna și Suceava la resurse culturale de patrimoniu cultural național, luptând pentru formarea şi educarea unui public de opere literare canonice, identitare, europene și naționale. Astfel, programul asigură, într-un formulă interactivă, creşterea gradului de competenţă culturală şi acces la cultură a beneficiarilor proiectului.
Maestrul Mircia Dumitrescu s-a născut la 3 iulie 1941, în satul Căscioarele, județul Ilfov, fiind fiul Bălaşei (născută Dospina) şi al lui Atanase Dumitrescu. Între anii 1955-1959 urmează ciclul gimnazial la Liceul „Ion Neculce” din Bucureşti. În perioada 1959-1965 urmează cursurile Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, la clasa Maestrului Vasile Kazar. Din 1965 până în 1978 este profesor de desen la Liceul Nr. 6 din Bucureşti, luându-şi definitivatul, în 1968, gradul II, în 1971, şi gradul I în 1975. În 1967, devine membru stagiar al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi, în 1969, membru definitiv. În 2006, devine membru al Uniunii Gravorilor şi Litografilor Maghiari din Budapesta, Ungaria. Între anii 1975-1990 este secretar al secţiei de grafică al U.A.P. din România. Din anul 1979 până în anul 1989 – desenator artistic la editura Sport-Turism din Bucureşti. Din 1990 – lector universitar la Academia de Artă din Bucureşti, catedra de grafică. Din anul 2011 – profesor universitar titular. În anul 2005, devine doctor în arte vizuale, cu lucrarea „Invenţia oculocentrică sau ispitirea Sfântului Antonie”. În perioada 1990-2008, este şeful catedrei de grafică. În anul 2005, colaborează cu Academia Română și Fundația Națională pentru Știință și Artă la proiectul lansat de academicianul Eugen Simion pentru salvarea manuscriselor eminesciene, proiect iniţiat de Iorga, Perpessicius, G. Călinescu şi Noica. Propune pentru reeditarea acestora o formulă inovatoare de tipărire, prin care reproducerea manuscriselor lui Mihai E minescu devine, în sfârşit, posibilă, instituind un reper cultural prezervat viitorilor cercetători şi colecţionari. În luna aprilie 2013 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, secţia Arte, Arhitectură şi Audiovizual.
Dan Mircea Cipariu (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul ”Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2019, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro Culturart, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agențiadecarte.ro, spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său singurătatea vine pe facebook, publicat în anul 2012 la Editura Tracus Arte din București, este considerat de editorul Cosmin Perța „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 și nu numai”. În 2020, a primit titlul de doctor în filologie pentru lucrarea „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București.
Ioan Cristescu (n. 1965) este directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București, profesor univ. dr. la Universitatea Hyperion din Bucureşti, specializat în Istoria teatrului universal, fondator al Editurii Tracus Arte, președintele Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România. Coordonator al mai multor proiecte culturale, literare și artistice de anvergură națională și internațională: „Teatru la Muzeu” – producţie de spectacole pe texte de Matei Vişniec – regia Mircea Marin; Ioan Flora – regia Alexandru Dabija; Drumul spre Momfa, în colaborare cu Teatrul Naţional din Cluj, regia Mihai Măniuţiu; Neguţătorul de ochelari, regia Dan Tudor; coordonator al „Serilor de poezie şi muzică ale MNLR” – lecturi publice ale poeţilor contemporani însoţite de muzică – 60 de ediţii; realizatorul proiectului „10 ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România” – expoziţie vernisată în 15 oraşe din România; realizatorul proiectului „Comedia românească” – momente şi schiţe: realizator de expoziţii de anvergură naţională şi internaţională „Paul Celan – dimensiunea românească”, „Marin Sorescu, Şcoala ardeleană – iluminismul românesc” etc. Coproducător al Maratonului de Poezie şi Jazz; inițiatorul Festivalului Internațional de Poezie București; coordonatorul Festivalului Capitalelor Centenare.
Mireille Rădoi (n. 1974) este conferenția universitar în cadrul Academiei de Studii Economice din București și, din noiembrie 2010, director general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, fiind prima femeie director al instituției întemeiată în 1891, de către Regele Carol I. În toți acești ani, a transformat biblioteca într-un spațiu prietenos cu publicul său și a reușit să genereze o veritabilă comunitate centrată pe educație și știință.
De-a lungul carierei profesionale, a ocupat mai multe funcții de decizie în sectorul public și privat, la instituții sau companii precum: Parlamentul României, Saatchi & Saatchi, CERT-RO sau Ministrul Comunicațiilor și Societăților Informaționale.
Mireille Rădoi a devenit în 2011 membru-fondator al Club România, think-thank care constituie unicul spațiu de dialog transdisciplinar și neafiliat politic din societatea românească și a reînființat după 65 de ani de inexistență, „Fundația Universitară Carol I” (www.fundatiacarol.ro).
De-a lungul carierei a organizat și coordonat numeroase activități și proiecte, precum LIB2LIFE, un proiect remarcabil care vizează „Renașterea bibliotecilor și a patrimoniului cultural prin tehnologie avansată”. De asemenea, la inițiativa ei, din 2011 se desfășoară anual Festivalul Strada de C’Arte, unicul eveniment outdoor care aduce la un loc cele 7 arte pentru a oferi un plus de vigoare și strălucire vieții culturale bucureștene.
Mireille Rădoi se remarcă și printr-o activitate editorială impresionantă, fiind autor sau co-autor la peste la peste 60 de publicații.
Cristian Vasile Petcu s-a născut la 20 mai 1975, la Slatina. Este conferențiar universitar în cadrul Departamentului Artă Sacră și Teologie Didactică, Facultatea de Teologie, Universitatea Ovidius din Constanța. A fost directorul AFCN (Administrația Fondului Cultural Național), directorul general al Institutului Național al Patrimoniului, Secretar de Stat la Ministerul Culturii, secretar general al Institutului Cultural Român, membru titular în Consiliul de Administrație al Societății Române de Televiziune. Este președintele Fundației Colegiului Național de Apărare.
CARTEA DE IDENTITATE
turneu de conferințe și donații de carte în Harghita, Covasna și Suceava
Un proiect finanțat de Secretariatul General al Guvernului
