”<Mitul>, după cum văzuse Thomas Mann și după cum mulți dintre psihologii abisali vor fi de acord”, spune Joseph Campbell, „este întemeierea vieții; el este schema atemporală, acea cucernică formulă în care intră viața, în timp ce din inconștient își reproduce trăsăturile“. Autorul uneia dintre cele mai cuprinzătoare lucrări de mitologie comparată, ”Măștile Zeului”, împletește cu migală teoriile psihologice cu informațiile referitoare la cercetări din antropologie, istorie și arheologie, în patru volume. Primul dintre ele, publicat recent la Editura Trei în colecția ”Misterele inconștientului colectiv”, ”Mitologia primitivă” cuprinde izvoarele mitului, începând cu formele de adulație religioasă la oamenii timpurii și ecourile lor în ritualurile triburilor primare supraviețuitoare. Scriitorul și profesorul american arată cum mitul a influențat înțelegerea noastră a lumii văzute și nevăzute, de-a lungul timpului. Pe măsură ce explorează și împărtășește imagini și practici mitice arhetipale explică, de asemenea, modul în care aceste concepte ne formează viața personală, pornind de la naștere și până la felul cum integrăm moartea, inclusiv prin semnificația ritualurilor de trecere. Campbell prezintă pe rând mituri și simboluri asociate etapelor de vârstă, parcurgând istorii, pilde, semnificații și concepte psihologice și psihanalitice.
Prezența practicilor sau a miturilor asemănătoare în diferite religii și felul cum au fost integrate în cultură, întâlnirea cu eroi și cu figuri legendare din basme, zeități cu fie aceleași figuri iubitoare și pline de bunătate, fie răzbunătoare și de temut, dar având chipuri sau nume diferite, toate conduc spre o geneză comună și spre atâtea similitudini care leagă umanitatea în timp și spațiu. „Căci mintea umană, în polaritatea modurilor sale de experiență masculină și feminină, în trecerile sale de la copilărie la vârsta adultă și bătrânețe, în duritatea și sensibilitatea sa și în dialogul său continuu cu lumea, este zona mitogenetică supremă — creatorul și distrugătorul, sclavul și totuși stăpânul tuturor zeilor”, afirmă Campbell.
Toate acestea împreună cu talentul său de povestitor și cercetător în ahivele spiritului uman fac din „Mitologia primitivă” o minunată incursiune într-un univers complex și hipnotic, al ființelor divine, după cum le numește chiar el, încă de la primele pagini. „Voi încerca în paginile ce urmează prima schiță a unei istorii naturale a zeilor și a eroilor care să includă, în forma sa finală, toate ființele divine — la fel cum zoologia cuprinde toate animalele, iar botanica, toate plantele —, fără s-o consider pe niciuna sacrosanctă sau dincolo de domeniul științific. Pentru că, la fel ca în lumea vizibilă a regnului vegetal și animal, și în lumea himerică a zeilor au existat o istorie, o evoluție, o serie de mutații guvernate de legi — iar a le face cunoscute constituie însuși scopul științei”.
Vasta lucrare a scriitorului american, publicată între 1959 și 1968, „Măștile Zeului” cuprinde mitologia din întreaga lume, din antichitate și până în zilele noastre. Ediția de astăzi a volumului I, Mitologia primitivă a fost lansată inițial în 1959, însă reprezintă o moștenire în permanentă evoluție. Ea a fost completată cu descoperirile științifice din ultimii 60 de ani, iar munca de actualizare și integrare a acestor noutăți a fost realizată prin colaborarea Fundației Joseph Campbell cu oameni de știință și academicieni pentru a aduce la zi informațiile antropologice și paleontologice explorate de Campbell. Cele din acest prim volum, în acord cu evoluția tehnologiei și perspectivele secolului XXI, au fost completate de antropologii Sydney Yeager și Andrew Gurevich.
