Editura Omonia a publicat în 2021, la trei ani de la prima ediție din 2018, ediția a doua a ”Topografiei Țării Românești”. Monografie istorică și sanitară aparținând lui Constantin Caracaș (1773-1828), o personalitate a lumii medicale din capitala Țării Românești, lucrarea este poate mai actuală ca oricând. Medic al Capitalei, C. Caracaș este cel care introduce și generalizează vaccinul antivariolic. „Către anul 1800, când m-am întors în acest oraș al Bucureștilor, după ce am învățat medicina la Universitatea din Viena”, mărturisește autorul, „am început fără întârziere vaccinarea, fără opunere din partea locuitorilor; încât la 1802, vaccinarea era generală în tot orașul, cum și în alte târguri.” Membru al comisiei sanitare a orașului, a contribuit, alături de alți doi compatrioți, Silvestru Filitti și Constantin Darvari, la îmbunătățirea asistenței medicale în întreg principatul („Una din cele mai utile îndatoriri ale unui guvern este grija sănătății și a vieții locuitorilor; fiindcă siguranța și fericirea oricărei națiuni ține de puterile fizice și intelectuale căpătate prin trai bun”).
Topografia Țării Românești, cartea care îl singularizează între ai săi și îl face totodată să fie prețuit de posteritate, este singura sa lucrare, publicată postum, în 1830, de soția sa. Radiografie a Principatului, în care trece în revistă cele mai diverse fațete, de la descrierea geografică („capitolele de geografie fizică”, notează Georgeta Filitti, „înseamnă o descriere aproape cinematografică a peisajului românesc”) la istorie, de la aspecte sanitare sau observații meteo la obiceiuri și moravuri, cartea reconstituie minuțios tabloul vieții cotidiene în „Dacia” de la hotarul dintre secolele 18 și 19. Impresionează căldura cu care autorul îi descrie pe românii în mijlocul cărora i-a fost dat să trăiască: „Aptitudinea naturală ce are acest neam spre a primi cultura dă speranțe sigure că un guvern potrivit și generos poate în scurt timp să-i consolideze fericirea și prosperitatea și să-l facă demn de strămoșii săi… În raport cu constituțiunea lor fizică, formată prin influența climei, locuitorii sunt blânzi, răbdători, primitori de cultură și cu caracter solid, modelat în societatea bună prin învățătură și exemple bune…Acest popor, cu inteligența lui naturală, foarte lesne poate să-și cultive moravurile, să progreseze în științe și arte și să trăiască fericit.” De o descriere amănunțită, cu ochi de profesionist, beneficiază și așezămintele și instituțiile sanitare din Capitală și din întregul principat.
Nutriționist avant la lettre, doctorul observă atent hrana locuitorilor în funcție de regiune, apreciind efectul benefic al unor alimente și semnalând totodată pericolul exceselor și bolile potențiale provocate de acestea.
„Paradoxal”, notează Georgeta Filitti, „trecerea timpului a ferit Topografia de uzura morală ce lovește mai toate lucrările de istorie. Și explicația trebuie căutată în împrejurările în care a fost scrisă, documentația avută la dispoziție de autor și mai ales în existența acelui capitol excepțional privind crearea spitalului Filantropia”. Autorul Topografiei ocupă un loc aparte în istoria medicinei românești prin inițiativa sa de fondare a unui „spital pentru îngrijirea atâtor bolnavi fără mijloace, făgăduindu-mă și eu să-i caut toată viața fără plată”. Este vorba de spitalul „Iubirea de Oameni”, Spitalul Filantropia care funcționează neîntrerupt de 208 ani. „Felul cum a gândit instituția, cum a supravecheat construcția și înzestrarea, cum a redactat regulamentul de funcționare vădesc un manager de excepție” (Georgeta Filitti).
O altă lăudabilă inițiativă a sa a fost întemeierea, în 1817, unei tipografii în limbile greacă și română, 5% din câștigul dobândit urmând să fie vărsat în beneficiul ctitoriei sale de suflet, Spitalul Filantropia. Tipografia de la Cișmeaua lui Mavrogheni va fi vândută de văduva sa lui Heliade Rădulescu, cu condiția tipăririi aici a Topografiei, în 500 de exemplare, din care n-au ajuns până astăzi decât două.
Act de recuperare necesar, reeditarea versiunii originale împreună cu traducerea datorată lui George Sion, pune la îndemâna specialiștilor și a publicului larg „o lucrare clasică în istoriografia română. Ea continuă să intereseze nu doar pe medici, ci rămâne un reper pentru cunoașterea «Daciei» și a oamenilor de acum 200 de ani” (G. Filitti).
Aparatul critic – studiu introductiv și note suplimentare – sporește valoarea documentară a lucrării. Cele 80 de ilustrații grupate în 24 de planșe oferă, la rândul lor, o trecere în revistă a personalităților care au marcat istoria Țării Românești în secolele 14-19, a făuritorilor anonimi de istorie, a monumentelor care au supraviețuit până astăzi, toate descrise de autorul care a bătut pas cu pas meleagurile valahe.
Constantin Caracaș s-a născut la Siatista, o localitate în regiunea Kozani, Macedonia Occidentală, într-o familie de medici – atât tatăl său, Dimitrie Caracaș, cât și fratele, Nicolae, au profesat în Valahia (inițial la Craiova, tatăl, apoi toți trei la București). După studii la Viena, s-a stabilit la București. „Constandinache Caracaș este un profesionist al epocii sale; și-a dăruit capacitatea de muncă, știința și energia suferinzilor și, mai mult, le-a transpus într-o lucrare ce nu și-a pierdut interesul nici azi” (G. Filitti).
Apariția ediției a doua a beneficiat de sprijinul doamnei Danae Stambouli, fondatoare a Laboratorului Medical Cytogenomic din București, și al domnului Constantin Hariton, membru al familiei Caracaș și continuator al tradiției inițiate de doctorul Caracaș.. Danae Stambouli semnează un emoționant cuvânt-înainte despre „acest minunat umanist și medic grec din România și prețioasa moștenire pe care ne-a lăsat-o…Având Jurământul lui Hippocrat ca Evanghelie și nu ca un simplu tablou agățat pe perete, s-a dăruit vindecării, iar când aceasta nu mai era posibilă, alinării durerii oamenilor…În plus, este admirabilă strădania lui de a introduce vaccinarea împotriva variolei, care, în epidemie, secera o mulțime de vieți la nivel național”.
Topografia Țării Românești, de Constantin Caracaș
Ediția a doua, bilingvă, română-greacă
Îngrijire ediție, studiu introductiv și note suplimentare: Georgeta FILITTI
Cuvânt-înainte: Danae STAMBOULI
Editura Omonia, București, 2021, 448 pag.+24 planșe color cuprinzând 80 de ilustrații și două hărți
