Volumul „Omulețul roșu”, publicat într-o nouă ediție în italiană, revizuită și modificată la cunoscuta editură Sandro Teti Editore din Roma, va fi prezentat sâmbătă, 18 decembrie 2021, ora 18.00, la Circolo dei Lettori din Torino, în prezența scriitoarea Doina Ruști și a traducătorului său, prof. Roberto Merlo de la Universitatea din Torino. Întâlnirea literară cu scriitoarea Doina Ruști la Torino este organizată de Accademia di Romania in Roma, Circolo dei Lettori din Torino și Librăria Luxemburg din Torino, în parteneriat cu Departamentul de Limbi și Literaturi Străine și Culturile Lumii din cadrul Universității din Torino, Sandro Teti Editore din Roma, patronajul Salonului Internațional de Carte de la Torino și al Consulatului General al României la Torino.
Doina Ruști (15 februarie 1957) cu strămoși veniți din Muntenegru, turci, evrei și mai ales români dunăreni, scrie proză caracterizată printr-un balcanism accentuat și cu un imaginar de surse diverse. Și-a petrecut copilăria într-un sat din sudul României (Comoșteni), într-o familie de învățători, care făceau eforturi mari să supraviețuiască într-o lume comunistă. Regulile absurde și haosul instalat la sfârșitul dictaturii transpar ficțional în Fantoma din moară, roman care aduce un univers fabulos, stăpânit de fantome și de hierofanii. Romanul a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România, fiind considerat „una dintre cele mai convingătoare și expresive ficțiuni despre comunismul autohton, publicate în ultimul deceniu” (Paul Cernat). În Encyclopedia lui J. A. Weinstock, romanul Fantoma din moară este încadrat în stilul neogotic. În același registru fantastic sunt scrise și ale romane. Zogru (tradus în italiană, maghiară, spaniolă, bulgară) creează un personaj insolit și un tip de fantastic înrudit cu cel din picturile lui Chagall, după cum remarca un cotidian din Santiago de Chile. Recompensat cu Premiul Uniunii Scriitorilor, a beneficiat de o bursă a guvernului maghiar și de cronici entuziaste. În aceeași manieră sunt scrise și romanele Omulețul roșu (2004), Homeric (2019) și Paturi oculte (2021), dar mai ales Mâța Vinerii. Acesta din urmă, probabil cel mai tradus roman al scriitoarei, a primit Premiul pentru cea mai bună carte tradusă din partea Uniunii Scriitorilor Maghiari, fiind elogiat pentru tipul de imaginar și pentru stil. Un loc special ocupă romanul Manuscrisul fanariot (2015), tradus parțial în engleză, care abordează un tip de realismul magic, fabulatoriu și liric pe alocuri. Alte romane adoptă un realism crud. Între acesta, Lizoanca, despre care presa din țară și din străinătate a scris la superlativ, a primit Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române, 2009. La publicarea primei ediții în italiană a romanului Omulețul roșu, volumul s-a bucurat de cronici pozitive în Italia, fiind apreciată atât originalitea expresiei (La Stampa), cât și complexitatea subiectului (Il Venerdì di Repubblica) și tipul de fantastic (Stato). Trăiește în București, este scenaristă, iar ocazional face și regie de film. A regizat un film de scurtmetraj, după povestirea sa, Cristian, care a avut premiera la Cannes, 2015, fiind selectat și în alte festivaluri internaționale. De asemenea, a scris dialogurile pentru Miracolul din Tekir (Premiul pentru cel mai bun film elvețian, Zürich, 2016) și scenariul pentru documentarul The Greek Slave (r. Germain Kanda), selectionat la One World Romania’s, 2015.
Roberto Merlo este conferențiar de Limba și Literatura română la Departamentul de Limbi și Literaturi străine și Culturi moderne al Universității din Torino. S-a format ca românist la Universitățile din Torino, Cluj şi București. A publicat numeroase studii consistente despre literatura română contemporană și despre traducerile de care e bucură scriitorii români în Peninsulă. A tradus numeroase volume din literatură română modernă și contemporană, mai ales proză: Bogdan Suceavă, Gabriela Adameșteanu, Doina Ruști: „L’omino rosso” (2012; 2021) și „Zogru” (2010) și teatru, cu rare dar fascinante incursiuni în lumea poeziei, prilejuite de versurile lui Matei Vișniec și Marta Petreu.
