În ultima Zi a fiecărui An calendaristic ne gândim la toți cei dragi, pe care îi avem în inima noastră, dar și la acei care – din motive preacuvântate – au plecat, fiecare, într-o călătorie eternă. Și permiteți-mi ca astăzi, 31 Decembrie 2021, să-l evoc pe IOAN CREANGĂ, cel care ne-a încântat copilăria și anii de școală. Observați, am scris IOAN, nu Ion, cum suntem obișnuiți. Vedeți Dvs., dragi prieteni de pretutindeni, vreau ca în această Zi, și-ntotdeauna, să respect semnătura omului, diaconului, institutorului, scriitorului Ioan Creangă! Și cel care ne atrage atenția asupra acestui detaliu, cu insistență și cu venerație, este unul dintre strănepoții săi, Nicolae Țimiraș, cel care, la 1932, a acumulat material documentar, a cercetat cu de-amănuntul elementele biografice din viața înaintașului său de sânge, încercând să îndepărteze multe inexactități din viața omului Ioan Creangă. Monografia sa se intitulează: „Ioan Creangă – după documente vechi, însemnări și mărturii inedite”. Și să reținem! Această monografie a fost premiată de către Academia Română, la 1933.
Chiar dacă numele Nicolae Țimiraș nu se prea vrea pronunțat de către cei care au scris – și încă scriu – despre Ioan Creangă – aceasta nu înseamnă că nu consultă studiul acestuia. Un volum documentat, de esență, pentru timpul respectiv, și care evidențiază multe din laturile firești, pro și contra, ale omului Ioan Creangă. Mai mult decât atât, strănepotul Nicolae Țimiraș contrazice multe dintre afirmațiile unor contemporani de ai săi, care au fantazat – cu referire la unele afirmații despre omul Ioan Creangă, inclusiv, locul unde l-a surprins criza care i-a provocat sfârșitul, trecerea – anume, la Iași, în casa fratelui său, Zaheu, în seara zilei de 31 Decembrie 1889.
Pentru fiecare dintre noi, copilăria a fost legănată de poveștile și povestirile scriitorului Ioan Creangă. Putem noi uita vreodată, o frază înduioșătoare, precum aceasta?
„Ia am fost și eu, în lumea asta, un boț cu ochi, o bucată de humă din Humulești, care nici frumos până la douăzeci de ani, nici cuminte până la treizeci și nici bogat până la patruzeci nu m-am făcut” („Amintiri din copulărie”, partea a doua).
Da, fiecare dintre noi am venit pe lume, în chip de „humă” (trimitere la cărțile biblice). Și cum să fii „cuminte” la vârsta copilăriei, când ești atât de curios să afli tot ceea ce este în jurul tău?!
Despre „frumusețe”? Fiecare cu al său chip. Nu frumusețea fizică este importantă. Iar Ioan Creangă, institutorul și scriitorul, a dovedit că are o frumusețe de NEEGALAT, pentru noi Românii. Și să nu ne sfiim a-l compara cu marii scriitori ai lumii!
Cea mai mare bogăția a sa este Aici, în preajma noastră. „Amintirile” sale, povestirile și poveștile sale, precum și Manualele sale școlare, la care a trudit, cu sârg, la îndemnul profesorului său, Titu Maiorescu.
Mai mult, Ioan Creangă, institutorul, la 1868, a dăruit Învățământului nostru Românesc, primul ABECEDAR românesc, intitulat „Metoda Nouă de Scriere și Cetire pentru uzul clasei I primară”.
Și avem datorie sfântă a-i numi și pe colaboratorii săi, profesorii ieșeni: G. Grigorescu, pr. Gh. Ienăchescu, N. Climescu, V. Răceanu, A. Simionescu. Să reținem, era în ziua de 11 Septembrie 1868!
Dar, mai mult de atât, lui Ioan Creangă îi datorăm – printre alte lucrări didactice și – „Geografia Județului Iași”.
Prima ediție, 1879.
Se cuvine să amintim și pe colaboratorii săi, fideli: V. Răceanu și pr. Gh. Ienăchescu.
Împreună au lucrat și la întocmirea hărților, anume: harta județului Iași și hărțile celor șapte plase: Copou, Turiea, Bahlui, Cârligătura, Stavnic, Codru și Braniștea.
Toate aceste hărți vor fi prelucrate și litografiate, spre publicare, în respectivul manual, de către Al. Roșculescu (profesor de lucrări grafice, desenator la Serviciul Tehnic al Județului Iași).
Chiar dacă astăzi, în programa școlară, nu mai figurează CALIGRAFIA și GEOGRAFIA Județului, dragilor învățători, nu uitați: Aveți o sfântă datorie! Amintiți-vă de Ioan Creangă, dascălul nostru suprem!
Actualilor diriguitori ai Învățământului Românesc, reintroduceți – pentru clasele primare: CALIGRAFIA și GEOGRAFIA fiecărui JUDEȚ!
Mai mult decât orice, pentru a fi credibilă în afirmațiile formulate în frazele anterioare, atașez o modestă și incompletă schiță genealogică IOAN CREANGĂ (ce-mi aparține), pentru a înțelege ceva, foarte important! Dureros de trist! Stră-stră-nepoții lui IOAN CREANGĂ, marele nostru Român, nici nu cred că știu vorbi românește!
Atenție mare, cei care părăsiți Țara, chipurile, pentru „o viață mai bună”. Nu vă desrădăcinați!
SCHIȚĂ GENEALOGICĂ:
ION CREANGĂ + Ileana Grigoriu
(1837/39 – 1889)
↑
CONSTANTIN + Olga Pătru
(1860-1918) (n. 1886)
↑
Horia Ion Silvia LAETITIA
(1892-1943) (1898-1931) +
arhitect arhitect Nicolae Țimiraș
(1876-1950)
↑
NICOLAE
(1912-1996)
+
Paola Silvestri
(1923-2009)
↑
Mary Letiția Țimiraș – și – Paulo Francesco Țimiraș
(n.1956) (n.1962)
medic geriatrist peisagist
În final, și-o rugăminte, ciocniți un pahar cu vin, și în amintirea lui IOAN CREANGĂ și a urmașilor săi, care odihnesc întru Domnul!
LA ANUL ȘI LA MULȚI ANI!
Livia Ciupercă – istoric și critic literar
