spot_img

Becoming Landscape. microRave în parcul Văcărești

Coregrafa Andreea David, alături de colectivul TechnoFields, așteaptă publicul în Parcul Natural Văcărești pentru o serie de întâlniri în natură, în cursul cărora forme de dans colectiv vor fi trecute prin grila artei contemporane, pentru a fi transformate în peisaj. microRave – Încercări de a deveni peisaj este o invitație de a dispărea definitiv din cadrul antropic, aspirați de energia frunzelor care își deschid drum printre crăpăturile dalelor de beton sau de lăstărișul care străpunge ruinele districtelor uitate. Artiști: Andreea David, Maria Baroncea, Eliza Trefas, Oana Maria Zaharia, Maria Mora, Sânziana Pintean, Eve Cousin, Sillyconductor. Costumele sunt asigurate de Andrei Dinu, Paula Dunker și TechnoFields.

E posibil ca Celălalt, și în general tot ce e în jur, să devină o extensie sensibilă a ceea ce suntem? Putem deconstrui individualitatea pentru ca apoi, dizolvați în ceea ce numim acum natura, să trăim ca parte a unui organism mai mare decât noi? Sau, la polul opus, să devenim spațiul nimănui, poate golul dintre entități, în ceea ce a rămas neconturat din mediul antropic? Răspunsuri posibile alternează în transa unui dans repetitiv, răspuns-reflex la ritmul ritualic al muzicii. You don’t control your body, just dance! Cum ar fi să te percepi ca fiind dintotdeauna acolo, ca și când cuvântul peisaj nu ar fi existat vreodată? Grupul se transformă într-un organism unitar și permeabil, pe măsură ce foștii indivizi își pierd identitatea socio-culturală, devenind, din ce în ce mai mult, nimeni. Dansatorii fuzionează cu densitatea vegetală, cu vocile plantelor și cu cântecele păsărilor, cu zgomote discrete, care devin texturi sonore și secvențe de muzică electronică. Devin peisaj, în locul în care natura respiră, vorbește prin nenumărate voci, se mișcă, stă, se aplatizează, crează volume, vibrează. Se rătăcesc într-un spațiu obiectiv, care anulează orice atribut socio-cultural, primindu-i ca pe niște simple forme de viață, alături de copaci, iarbă, melci sau păsări. Ringul de dans se transformă într-un perimetru al infinitelor posibilități ale transformării și reproduce mecanica salvării. Departe de tirania tehnologică, dansatorul se abandonează într-un deșert generic și impersonal, acceptând căderea în mișcare.

 

Versiuni ale acestor realități devin posibile în Parcul Natural Văcărești, un spațiu cucerit de vegetația crescută spontan în cei 30 de ani de când au fost abandonate planurile de construcție a lacului de acumulare. Vegetația a conturat o poiană, la poalele unui dig cu panta de înclinație de 21 grade, din perspectiva căruia ansamblul se arată ca o scenă. Colectivul TechnoFields se va raporta la „scena naturii”, investigând „natura” ei, într-un vis vegetal, în care vocile plantelor se aud, se amestecă în ritmuri și preiau controlul. Folosind echipamente specializate, Sillyconductor va prelua și prelucra impulsurile electrice ale plantelor, pe care le va transforma în note muzicale, în ritm, bași și arpegii, elemente esențiale muzicii electronice de dans, pentru a crea un sistem generativ care se autosusține.

 

„Sound designer-ul Stefano Rusconi, cu care am lucrat la Berlin pentru spectacolul The nature of Us, coregrafiat de Angela Schubot și Jared Gradinger, a imaginat o coloană sonoră exclusiv procesând impulsuri preluate de la plante. Am petrecut multe ore împreună, în natură, ascultând vocile copacilor, sunetele produse de levănțică, de trifoi și de câte altele. Mă gândeam că poate în viitor așa vor fi petrecerile. Poate că vom dansa pe muzica plantelor. Am continuat experimentul alături de Sillyconductor, întrebându-ne cum ar fi să adăugăm acestor impulsuri elemente specifice muzicii electronice, în special elemente specifice sub-genurilor techno, iar apoi, să le transformăm în dans”, spune Andreea David.

 

Întâlnirea TechnoFields va avea loc sâmbătă, 16 octombrie, de la ora 15.00.

Accesul în Parcul Natural Văcărești se face dinspre Asmita Gardens.

Intervențiile artiștilor sunt neinvazive și nu vor avea impact negativ asupra peisajului, asupra speciilor sau a habitatelor.

 

TechnoFields concepe o serie de situații performative reunite sub tema microRave – Încercări de a deveni peisaj, ca mijloc de a aduce în atenția publică spațiile în care proiectele prea mari “eșuează”, în care vegetația își reface loc printre crăpăturile betoanelor, având puterea să recreeze un ecosistem propriu, cu o logică și un timp aparte. Istoric, dansurile colective sunt întâlniri la marginea societății, în locuri ale nimănui, și revendică un spațiu al toleranței, al incluziunii și al libertății de exprimare. Prin adunările de dans colectiv, oamenii depășeau, măcar pentru o vreme, diferențele de clasă, rasă și gen, conturând temporar un spațiu comun orizontal, alternativ față de cel ierarhic al societății. În ce măsură întâlnirile de dans colectiv de azi mai au puterea de a revendica un astfel de spațiu?

 

TechnoFields invită artiștii într-o cercetare a posibilităților de expresie ale unor entități care, prin dansul locului și al naturilor din jur, și-au modificat imaginea înscrisă cultural și pătrund astfel în lumi alternative. Cercetarea operează ca răspuns performativ la intersecția dintre vegetatie și betoane, între deltă și panta digului, acolo unde natura oferă o scenă pentru a activa alte posibilități de a fi.

 

BECOMING LANDSCAPE 

 

Practicile coregrafice inițiate de colectivul TechnoFields anul trecut, reunite sub tema „încercări de a deveni peisaj”, continuă anul acesta în cadrul proiectul Becoming Landscape, care integrează și proiecte muzicale, de land art și dialoguri post și transumaniste. Comunitatea artistică coagulată în jurul acestui colectiv își așteaptă publicul timp o lună, până pe 24 octombrie, în Parcul Natural Văcărești, pentru o serie de intervenții culturale și dezbateri, pornind de la ideea hibridizării umanului cu tehnologia și natura.

Artiștii, alături de invitați, vor explora atât spațiul de întâlnire dintre cultură și natură sau relația între proiecte eșuate și ecosisteme benefice, cât și propriile viziuni apărute în încercare de a-și abandona identitățile socio-culturale, pentru a deveni mai puțin individ și mai mult peisaj. Parcul Natural Văcărești, un spațiu protejat, în prezent suspendat în incertitudinea dintre „no man’s land” și periferie, va deveni scenă, topos cultural ocupat de un grup de performeri, muzicieni, artiști vizuali, teoreticieni și specialiști din zona de mediu. Aceștia vor transforma în peisaj multiple limbaje de expresie, de la dans contemporan și land art, la muzică experimentală, cultă sau electronică.

ECHIPA

Coordonator: Raluca Oancea (Nestor) | Curator și coregraf: Andreea David | Vocal Coach: Diana Miron | Arte vizuale: Marina Oprea | Comunicare: Evantia Barca | Performance: Maria Baroncea, Eliza Trefaș, Maria Mora, Oana Maria Zaharia, Eve Cousins și Sînziana Pintean| Artiste vizuale: Andreea Medar și Mălina Ionescu | Sound design: Laurențiu Coțac și Sillyconductor | Vioară: Francisco Miguel Ramonda, David Ursei | Violă: Mihai Todoran | Violoncel: Victor Sandu

 

BECOMING LANDSCAPE

Un proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, produs de Asociația Blend-in Studio, în parteneriat cu Asociația “Parcul Natural Văcărești”, platforma TechnoFields, Asociația SCAI

SUSȚINUT DE

Propagarta, The Institute, Radio România Cultural, Radio București FM, IQAds, DigitizArte, Teletext, Revista Arta, Modernism.ro, Zile și Nopți, Daily Magazine, Feeder, Spotmedia, IQool, Smark, Ziarul Metropolis, Telekom Electronic Beats, Centrul Național al Dansului din București, Revista Zeppelin și Munteanu

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508