La Editura Betta, din Bucureşti, a apărut volumul de versuri “La Zidul Plângerii”, de Constantin Pădureanu. Autorul craiovean a absolvit Facultatea de Jurnalism și a fost coleg cu Aurelian Titu Dumitrescu și Radu Vida. Pe 18 februarie 1977 a publicat articolul ”Maistrul Constantin Gachi” în ziarul ” Înainte” din Craiova. În timpul facultății a frecventat cenaclurile literare, celebre în epocă, și a publicat: articole, însemnări, reportaje, povestiri și interviuri în ziarele naționale și revistele literare.
A citit proză în cenaclul ” Ramuri”, condus de Marin Sorescu, și a fost prezentat de Gabriel Chifu. A debutat în revista ” Ramuri”, nr.7 din 15 iulie 1986, cu povestirea ”Fântâna”și a fost ajutat de Mircea Ciobanu să debuteze, în 1986, în culegerea de Proză scurtă a tinerilor scriitori. Debut ‘86 la Editura Cartea Românească. A scris şi publicat 20 volume de povestiri şi nuvele, romane, versuri, interviuri, teatru şi însemnări de călătorie din Israel şi Grecia (Muntele Athos).
A lucrat ca redactor principal la ziarul „Înainte” Craiova şi la săptămânalul naţional „Pădurea Noastră”, corespondent la „Tineretul liber” şi”Curierul Naţional” şi, în prezent, redactor-şef la revista „Noul Literator”. Este membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Asociației Culturale de Prietenie România-Israel, membru al Asociației Ziariștilor și Editorilor Creștini, membru fondator al Societății Scriitorilor Olteni, președinte al Asociației Culturale ”Noul Literator” Craiova, membru al Clubului Dramaturgilor și al SpectActorilor Craioveni.
A fost inclus în antologii şi a fost tradus în limbile franceză, germană, spaniolă şi engleză. A obţinut diplome de excelenţă şi premii naţionale şi internaţionale.
Paul ARETZU : Textele lui Constantin Pădureanu…Se disting prin aspectul narativ, prin simplitate, prin scrutarea ăn profunzimi existenţiale. Sacrul se manifestă astfel în dimensiunea lui firească, în mijlocul unei comunităţi săteşti. În fond, viaţa însăşi este, de la un capăt la altul, un imaginar Zid al plângerii, în care ne plantăm speranţe, rugăciuni, aspiraţii ascensionale. O carte memorabilă.
Ştefan BORBELY : Pe lângă darul de a povesti în versuri, admirabilul Constantin Pădureanu este şi un îndrumător spiritual, asemenea celei mai luminoase figuri din carte, preotul „Danial Câmpeanu de la biserica Sfântul Dumitru”, conştient la rândul său că o pildă de înţelepciune cu miez, înscenată la momentul potrivit, e întotdeauna mai folositoare sufletului rătăcit decât o sută de „canoane” aspre sau tot atâtea dojeni.
Simona-Grazia DIMA : În noul său volum La Zidul Plângerii …Tocmai acest fond de adâncă spiritualitate îşi exercită funcţiunea de element corector al derapajelor omeneşti; cei ce greşesc sunt readuşi în modul cel mai firesc la matca binefăcătoare a datinilor cu evlavie păstrate din strămoşi…
Monica Grosu : La zidul plângerii este volumul care circumscrie un spaţiu literar, cel sudic, amintind de verva specifică, de umorul moromeţian bine stăpânit, de ironia fină, dictată de sinceritatea observaţiei. Privirea aduce irizări de blândeţe şi încredere în capacitate omului de a se perfecţiona, relevând postura scriitorului de hermeneut al înţelesurilor lumii.
