Prăznuit în ziua de 27 iulie, Sfântul Mucenic Pantelimon s-a născut în Nicomidia, în jurul anului 284 d.Hr., primind la naștere numele Pantoleon, (în vremea împăratului păgân Maximian, 284-305), din mamă creștină și tată păgân. A învățat de mic tainele medicinii, fiind încredințat spre educație lui Eufrosin, un medic de renume în acele vremuri. Învățase de la Sf. Ermolae, că singurul Tămăduitor este Dumnezeu.
* Mulți sunt cei care vor să stea la masă cu Hristos, dar puțini au stat la picioarele Lui. – Maria Filipoiu
„Singurii oameni care nu pot fi suspectaţi că se înfioară în faţa morţii sunt sfinţii.”– Petre Țuțea (1902 – 1991)
Viața, minunile și martiriul Sf. Mc. Pantelimon
Găsind pe drum un copil omorât de o năpârcă, Sfântul Pantelimon l-a înviat, rugându-se Domnului. Primind Sfântul Botez, ținea în taină faptul că inima i-a fost cuprinsă de iubirea lui Dumnezeu și continua să facă minuni, vindecând un orb și alți oameni bolnavi, fără a le cere bani, convertindu-i la dreapta credință. Invidioși, ceilalți medici din cetate l-au pârât împăratului Maximian, iar Sfântul Pantelimon a cerut să fie pus la încercare, vindecând un paralitic, pentru a arăta că rugăciunea lui dă roade. Neînduplecat, împăratul l-a condamnat la tortură, trupul Sfântului fiind sfâșiat cu gheare de fier și ars cu făclii, apoi a fost aruncat în plumb topit și în mare, dat fiarelor sălbatice, dar ieșea din toate, nevătămat, cu puterea credinței în Dumnezeu. Înverșunat și mai rău, Maximian s-a răzbunat pe Sfântul Ermolae, pentru că îl învățase pe Sfântul Pantelimon dreapta credință, omorându-l. Urmând să primească aceeași pedeapsă, când se pregăteau călăii să îl decapiteze pe Sfântul Pantelimon, sabia s-a topit precum ceara.
După ce s-a rugat, până s-a auzit glas din Cer, Sfântul a întins grumazul pentru execuție, fiind legat de un măslin, în 27 iulie, anul 303. Soldații nu i-au ars trupul, cum primiseră ordin de la împăratul Maximian, ci l-au îngropat pe proprietatea lui Arnantios Scolasticul, spre bucuria celor tămăduiți de el, care se rugau la sfintele moaște. Legenda spune că măslinul de care a fost legat sfântul a înflorit instantaneu, deşi nu era timpul de a înflori, arătând că lua şi el parte la proslăvirea mucenicului de către Dumnezeu cel veșnic.
Viaţa şi martiriul Sfântului Mare Mucenic Pantelimon au fost scrise de trei soldaţi păgâni: Lavrentie, Bassos şi Probus care, ulterior, s-au convertit la Creştinism. De asemenea, Sfântul Pantelimon este menţionat în „Martirologiul ieronimian”, care a fost alcătuit spre sfârşitul secolului al VI-lea de către un călugăr anonim din Galia (Franţa de astăzi), iar Teodoret de Cyr (393-457), îl consideră într-o predică a sa, ca făcând parte dintre mucenicii tămăduitori de boli: Graecarum affectionum curatio. Sermo VIII, în „De martyribus”, publicată în Migne, P. G., LXXXIII, 1033.
Sfințenia moaștelor Mucenicului Pantelimon
În secolul al VIII-lea, moaştele sale au fost duse la Constantinopol – notează Sfântul Ioan Damaschin – însă, în timpul Cruciadei a IV-a (1204), după jefuirea Constantinopolului, moaştele au fost duse în Apus, cea mai mare parte din ele fiind în Mănăstirea „Saint Denis” de lângă Paris.
În Mănăstirea Russikon din Muntele Athos, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon”, se află capul său şi o icoană făcătoare de minuni.
Relicvariul în care se află braţul său a fost achiziționat în 1920, în urma unei licitaţii, de către Walter’s Art Gallery din Baltimore (Maryland), după ce s-a aflat un timp în colecţia lui Robert Hue din New York. Partea inferioară a piciorului său se află încă din secolul al XVI-lea la Lavra Pecerska din Kiev.
Însemnătatea Sfântului Mare Mucenic Pantelimon pentru români
Împrăștiate în toată lumea, părticele din sfintele moaște se află și in România: Catedrala Mitropolitană din Iași, Catedrala Episcopală din Galați, Mănăstirea Putna, Mănăstirea Durău şi Catedrala „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Constanța și în mai multe biserici din București.
În Bucureşti, un întreg cartier, o mănăstire şi un spital îi poartă numele Sfântului Pantelimon.
Sfântul Mare Mucenic Pantelimon – ca Sfântul Ierarh Spiridon la Iaşi – a fost tămăduitorul multor suferinzi, apăsați de dureri sufletești şi trupeşti.
Cinstirea Sfântului Mare Mucenic Pantelimon
Doctor al celor bolnavi sufletește și trupește, Sfântul Pantelimon a fost cunoscut ca făcând parte dintre Sfinții Doctori fără de arginți care au iubit mai mult să slujească Domnului, decât să se îmbogățească în lume. Înviind un copil mort și vindecând orbi și paralitici, Sfântul Pantelimon a murit după ce a fost torturat în nenumărate feluri, pentru că nu a dorit să se închine idolilor.
Ostașii care au luat parte la uciderea lui, respectând porunca împăratului, s-au înspăimântat și au zis: „Mare este Dumnezeul creştinilor!
Rugămu-ne ţie, robul lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi, ca să se ierte păcatele noastre, câte ţi-am făcut ţie din porunca împăratului!”.
Înainte să-și dea duhul, Sfântul le-a răspuns:
„De nu veţi săvârși promisiunile voastre, nu veţi câştiga milă de la Dumnezeul meu!”.
În momentul în care și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, din cer s-au auzit următoarele cuvinte:
„Slujitor credincios, dorința ta va fi acum îndeplinită, porțile cerului îți sunt deschise, cununa ta e pregătită. Vei fi de-acum înainte adăpost deznădăjduiților, ajutor celor încercați, doctor bolnavilor și teroare demonilor. De aceea, numele tău nu va mai fi Pantoleon, ci Pantelimon (adică preamilostiv)”.
Pentru harul său tămăduitor, Sfântul Mare Mucenic Pantelimon este prezent în rugăciunile de la Taina Sfântului Maslu, în cele de la sfinţirea apei şi în cele pentru bolnavi, cu mare cinstire din partea credincioşilor, fiind considerat protectorul medicilor, al bolnavilor, dar şi al soldaţilor.
Aşadar, să-l rugăm să ne ajute şi nouă, cu rugăciunile sale cele tămăduitoare.
Rugăciune către Sf. M. Mc. Pantelimon
– Purtătorule de chinuri, Sfinte şi Tămăduitorule Pantelimon, roagă pe Milostivul Dumnezeu să dea iertare sufletelor noastre!
– Sfinte Mare Mucenice şi Tămăduitor Pantelimon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
– Cel ce te-ai apropiat de Hristos mai înainte de sfârşitul tău și cu harul credinței ai înviat un mort, te rog, preafericite şi pe mine cel înrobit de păcat, să mă eliberezi cu rugăciunile tale, Sfinte Pantelimon!
– Răsărind ca o stea și purtând în tinereţe minte de bătrân şi de Dumnezeu gânditoare, ai tămăduit sărmani cu harul tău, ca un doctor fără arginți, Sfinte Mare Mucenice şi Tămăduitor Pantelimon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
– Îndurând chinuri pentru credința întru Hristos, te-ai îmbrăcat în haine de sfânt, preafericite, iar prin taina Botezului te-ai făcut rob al credinței în Dumnezeu, pe toţi vindecând şi bolile tuturor tămăduind, Sfinte Mare Mucenice şi Tămăduitor Pantelimon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
– Mare Mucenice şi Tămăduitorule Pantelimon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi şi nu lăsa să rămână în noi bolile trupeşti şi sufleteşti de care suferim, cu vindecă bolile pricinuite de patimile şi păcatele noastre. – Bolnavi suntem noi de lene, de slăbiciune trupească şi sufletească – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon!
– Bolnavi suntem noi de invidie, mândrie, îngâmfare, preamărire, de rând cu nemernicia şi netrebnicia noastră – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon!
– Bolnavi suntem noi de multele şi feluritele căderi în poftele trupului: în desfrânare, în mâncarea cea fără de saţ, în desfătare – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon!
– Bolnavi suntem noi de prea mult somn, de prea multă vorbire, de vorbire deşartă şi de cea săvârşită cu judecată – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon!
– Bolnavă este mintea noastră şi lipsită de înţelegere, înţelepciune şi de cugetare, când voinţa noastră, care se întoarce de la lucrurile sfinte şi se îndreaptă spre lucruri păcătoase, dăunătoare nouă şi neplăcute lui Dumnezeu – tămăduiește-ne, Sfinte Pantelimon!
– Bolnavă este închipuirea noastră, care nu doreşte şi nu este în măsură să conştientizeze atât moartea şi suferinţa veşnică a păcătoşilor, cât şi Fericirile Împărăţiei Cereşti, mânia Domnului, Pătimirile lui Hristos pe cruce, răstignirea Lui – tămăduiește-ne, Sfinte Pantelimon!
– În neputinţă este sufletul nostru cu toate priceperile lui și trupul nostru cu toate mădularele lui – tămăduiește-ne, Sfinte Pantelimon!
– Tămăduitorul cel fără de arginţi, Doctorul cel mult iubitor şi sluga Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, nu ne lăsa pe noi în urgia bolilor şi neputinţelor, ci tămăduieşte-ne cu puterea harului tău şi vom lăuda Preasfânta Treime: pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu care te trimite spre slujire bolnavilor şi vom mulţumi harului tău purtător de vindecări în veci.
– Ascultă rugăciunile noastre, ca preaslăvit și preacinstit să fie numele tău, Sfinte Mare Mucenice şi Tămăduitor Pantelimon, acum și pururea, în vecii vecilor!
Amin!
* Documentare: Doxologia
Binecuvântează, Sfinte Mare Mucenice şi Tămăduitor Pantelimon, pe toți cei care se roagă ție sau poartă, preacinstitul nume al tău, întru numele Domnului!
Cinstiți numele Sfântului Pantelimon!
Maria Filipoiu / UZPR
București-România
