Muzeul Municipiului București aduce în atenția publicului lucrări realizate de pictorul Theodor Aman care nu au mai fost expuse niciodată. Este vorba despre desene executate în creion sau peniță care au stat la baza operelor finalizate ale artistului. Expoziția „Arta ca exercițiu. Desenele lui Theodor Aman”, care va fi deschisă începând cu data de 17 iunie 2021, marchează două momente importante: aniversarea a 190 de ani de la naşterea artistului (20 martie 1831) şi comemorarea a 130 de ani de la moartea acestuia (19 august 1891). Muzeul care-i poartă numele, găzduit în casa construită chiar de Aman în anii 1868-1869 ce tezaurizează impresionanta colecţie a familiei, şi-a obişnuit publicul fidel cu câte un eveniment anual major. Expoziția va putea fi vizitată la Muzeul Theodor Aman (MMB), Str. C.A. Rosetti nr. 8, în perioada 17 iunie 2021 – 31 martie 2022.
La întâlnirea cu iubitorii de artă se prezintă, cu acest prilej, componente ale colecţiei care nu pot fi văzute în expunerea permanentă fie din cauza unei stări precare de conservare, fie din cauza fragilităţii unor opere lucrate în tehnici care nu favorizează bătălii cu timpul sau cu spaţiul nepropice (desene în creion sau peniţă, gravuri imprimate în timpul vieţii artistului, acuarele).
„Patrimoniul Muzeului Theodor Aman – care face parte din structura Muzeului Municipiului București – deţine 35 de desene în creion, precum şi 25 de desene în peniţă ale lui Aman, care dezvăluie o faţetă degajată, foarte sinceră, necenzurată de filtrul exigent al pictorului academist, punând în valoare spiritul de observaţie, capacitatea de extragere a esenţialului, inefabilul liniei care dă contur gândului şi scoate la lumină natura intimă a artistului ce se destăinuie în urma lăsată de creion pe hârtie.
Multe dintre ele sunt schiţe rapide, instantanee pentru aducerea aminte a unui moment, altele sunt studii pregătitoare sau variante în altă tehnică ale unor picturi cunoscute. Linia dezinvoltă şi rafinată a lui Aman schimbă rostul lumii perceptibile, materialitatea familiară lăsând loc liber forţei imaginarului, care devine creator şi ghid al unei realităţi sugerate, intuite, funcţionând sub coordonarea memoriei, senzaţiilor şi sintetismului. Fiecare dintre aceste desene poate fi asimilat unei opere de artă în sine şi, pe de altă parte, întâlnirea cu astfel de opere trebuie privită ca o nesperată şansă oferită receptorilor care au oportunitatea de a pătrunde în cel dintâi ungher al creaţiei, acolo unde haosul primordial se transformă în materie. Acest segment prea puţin cunoscut al operei lui Theodor Aman devoalează, de fapt, secretele neştiute din laboratorul operei de artă”, a declarat Greta Șuteu, curator al expoziției, muzeograf la Muzeul Theodor Aman – Muzeul Municipiului București.
