Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, 27 ianuarie, este marcată de ICR Stockholm prin două evenimente derulate pe canalele online ale reprezentanței: spectacolul de teatru „Cele mai frumoase zile ale tinereții mele” și filmul-documentar „Constantin I. Karadja (1889-1950) – un diplomat care a salvat vieți”. „Cele mai frumoase zile ale tinereții mele” de Ana Novac, prezentat în parteneriat cu Teatrul Evreiesc de Stat și subtitrat în engleză, va fi transmis, între 27-30 ianuarie 2021, pe canalul YouTube al ICR Stockholm. Spectacolul, un proiect exclusiv feminin, este regizat de Liana Ceterchi. Personajul Ana Novac este întruchipat de Maia Morgenstern, iar monoloagele din jurnal sunt interpretate de Katia Pascariu, Viorica Bantaș, Alexandra Fasolă, Iolanda Covaci, Luana Stoica. Scenografia spectacolului este semnată de Viorica Petrovici.
Ana Novac, născută Zimra Harsányi (1929-2010), provine din nordul Transilvaniei și a fost deportată la vârsta de 14 ani. Jurnalul pe care îl ținea într-un lagăr de concentrare nazist a fost publicat pentru prima dată în Ungaria în 1966 și, ulterior, tradus în mai multe limbi. Mulți compară jurnalul Anei Novac cu „Jurnalul Annei Frank”. „Cât mai am încă putere să gândesc, eu hotărăsc – să trăiesc! Aici se încheie ceea ce am descifrat din notițele mele, iunie-octombrie 1944. N-am avut decât un singur gând: să-i strivesc, rămânând în viață cu orice preț”, spune Ana Novac, în jurnalul ei.
„Fiecare dintre noi este o fațetă a sufletului și a memoriei Anei Novac”, a declarat Maia Morgenstern, manager al Teatrului Evreiesc de Stat. „Suntem purtători de cicatrici din răni care nu sunt direct ale noastre, dar pe care totuși le purtăm cu noi. Este importantă această evocare, pe care o facem acum alături de ICR Stockholm, pentru a înțelege fantomele unui trecut dureros, amintirile unor evenimente cumplite care au împărțit lumea în călăi și în victime”, a subliniat actrița-manager.
De asemenea, de pe 29 ianuarie, ICR Stockholm prezintă, în limba suedeză, un material video, „Constantin I. Karadja (1889-1950) – un diplomat care a salvat vieți”, care include fragmente dintr-o dezbatere despre personalitatea lui Constantin I. Karadja, diplomat român cu origini suedeze, care și-a riscat viața și familia pentru a salva evrei de la deportare. Filmul descrie eforturile diplomatului de salvare a mii de persoane de origine evreiască de la deportare și exterminare, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
În producția Trinitas TV, realizată de cercetătoarea Ileana Stanculescu, printre personalitățile care evocă personalitatea lui Constantin I. Karadja, sunt Vilhelm Mikael Willy Silberstein, fost președinte al Comitetului suedez împotriva antisemitismului, Olle Wästberg, diplomat, fost Consul General al Suediei la New York, Joakim Langer, jurnalist suedez, și Aurel Vainer, președinte de onoare al Federației Comunităților Evreiești din România.
„Prin acest documentar, transmis de ICR Stockholm, în parteneriat cu Trinitas TV, suntem onorați să îl evocămpe Constantin I. Karadja, care are o descendență suedeză pe linie maternă. De la moartea lui Constantin I. Karadja s-au comemorat anul trecut 70 de ani.La ICR Stockholm au fost organizate, în 2018, conferinţa Constantin I. Karadja: A Rescuer of Jews during the Holocaust.A Swedish-Romanian Contribution și vernisajul expoziției foto-documentare: Diplomaţia românească şi chestiunea evreiască. Documente diplomatice (1938-1945).Prin aceste acțiuni, ICR Stockholm continuă evocarea personalității diplomatului și încearcă să-i pună faptele și mai mult în lumină în spațiul suedez”, apreciază Bogdan Popescu, director al ICR Stockholm.
Constantin I. Karadja (1889-1950), diplomat, jurist, având și solide studii economice, istoric, bibliograf și cercetător, a fost desemnat în 1946 membru al Academiei Române. Fiul prințului Jean Karadja Pașa (1835-1894) – ministru plenipotențiar, diplomat al Imperiului Otoman și al lui Mary-Louise Smith (1868-1943), fiica senatorului suedez L. O. Smith, Constantin I. Karadja se naște la Haga, în timpul uneia dintre misiunile deținute de tatăl său acolo. Constantin I. Karadja a reprezentat România în calitate de consul la Budapesta (1921-1922), consul general la Stockholm (1928-1930) și Berlin (1932-1941). Întors în țară a deținut funcția de director al Direcției Afaceri Consulare (1941-1944). În semn de recunoaștere, Constantin I. Karadja a primit în 2005 titlul de Drept între popoare, din partea Institutului pentru Memoria Holocaustului Yad Vashem din Ierusalim.
27 ianuarie este data la care, în 1945, cel mai mare lagăr nazist de exterminare de la Auschwitz-Birkenau (astăzi în Polonia) a fost eliberat de armata sovietică.
Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este marcată în fiecare an la 27 ianuarie, conform rezoluţiei A/RES/60/7, adoptată la 1 noiembrie 2005 de către Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU).
