Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a oferit miercuri, 2 decembrie 2020, Înaltei Curți de Casație și Justiție, forul suprem al justiției din România, în semn de prețuire, una dintre cele 8 copii autorizate ale Magna Carta Libertatum, în limba latină, limba originală a textului, document ce constituie fundamentul statului de drept. Găzduit timp de 5 ani în spațiile Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, faimosul document legislativ va rămâne în noua casă, drept simbol al drepturilor și libertăților pe care predecesorii noștri le-au stabilit. Magna Carta a fost oferită bibliotecii în prezența președintelui României, Klaus Werner Iohannis de către „The Honourable Society of the Inner Temple” din Londra, cu ocazia împlinirii a 800 de ani de la semnarea sa de către regele Ioan Fără de Țară.
Astăzi, actul de donație a copiei autorizate a Magnei Carta Libertatum a fost semnat de Directorul General al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” – Mireille Rădoi și de Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Corina Corbu, în cadrul unui eveniment restrâns la care a participat și Vicepreședintele Î.C.C.J. – Iulian Dragomir.
Din dorința de a valorifica fondul de carte al Î.C.C.J., colaborarea dintre cele două instituții de prestigiu s-a extins în anul 2020, B.C.U. „Carol I” oferind sprijin și expertiză privind organizarea și prezervarea unor documente cu date de apariție cuprinse între secolele al XV-lea și al XIX-lea. „Posibilitatea de salvare a patrimoniului cultural al celei mai importante instituții din sistemul judiciar românesc a constituit o onoare pentru noi”, a declarat Mireille Rădoi.
Interesul manifestat de președintele Î.C.C.J. – Corina Corbu va face posibilă organizarea unei expoziții de carte veche din colecțiile restaurate de către B.C.U. „Carol I”, prilej cu care va fi expusă și Magna Carta Libertatum. Toate acestea reprezintă pentru domnia sa „promovarea unor valori inestimabile și o datorie morală a noastră, pentru că în aceste cărți se află istoria Înaltei Curți, iar o instituție fără istorie, nu există”. Doamna președinte a mai declarat că „este obligația noastră să lăsăm intactă această dovadă a faptului că am existat și că am avut astfel de preocupări”. Mireille Rădoi consideră că inițiativa de restaurare a trecutului cultural al Î.C.C.J. este un act „de respect și responsabilitate față de înaintași”, motiv pentru care se implică în acest demers.
Doamna președinte a Î.C.C.J. și-a exprimat dorința de a reuși în viitor să readucă strălucirea de altă dată a Curții, prin revenirea „acasă”, în sediul inițial al acesteia: Palatul de Justiție. „Solemnitatea justiției își va regăsi adevărata vibrație în spațiile acestui palat, special construit pentru a găzdui cel mai înalt for de justiție din România, loc în care și cultura va putea fi promovată și valorificată în alt mod”.
