Când baţi palma cu intimitatea ta şi a lucrurilor tale, când te aşezi comod în tine însuţi şi îţi îngădui condiţia şi fiinţa de scris, doar atunci, numai atunci poţi să laşi lumii un semn. Semnul tău.
Derulăm, în câteva minute şi cuvinte fără timp, filmul scrisului tău ca personaj principal.
Angela BACIU – S-a născut pe 14 martie 1970 în Brăila. Este poetă, prozatoare, publicist. Membru a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iaşi. Membru PEN CLUB România. A publicat 20 cărţi, printre care: Despre cum nu am ratat o literatură grozavă (2015), 4 zile cu nora (2015), mai drăguț decît dostoievski (2017) – carte scrisă împreună cu Nora Iuga, Hotel Camberi (2017), Charli. Rue Sainte – Catherine 34 (2017), Mic dejun la Frida (2020).
Spectacole: mai drăguț decît dostoievski (2018, Editura Polirom) adaptare după poemul dramatic cu același nume, de Nora Iuga și Angela Baciu. Dramatizare: Chris Simion-Mercurian, distribuție: Maia Morgenstern & Carla-Maria Teaha-în cadrul Festivalului Internațional de Teatru Independent “Undercloud”, editiile din 2018 si 2020, București.
Selecție premii: 2008, Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania, Filiala Iasi, pentru Eseu și Publicistică vol. „Mărturii dintre milenii”; 2014 – Titlul de „Poetă a Iașului”, oferit de Primăria Iași; 2015 – a primit Premiu pentru Publicistică la Concursul de Creație Literară “Vasile Voiculescu” (Buzău); 2016 – Marele Premiu la Festivalul Internaţional de Literatură „Lucian Blaga” (Sebeş-Lancrăm); 2016, septembrie – Premiul BALCANICA pentru poezie românească la „Festivalul Poeţilor din Balcani”, ed. a X-a, România-Turcia; 2017 – a primit Premiul I la Concursul Național de Poezie “Lidia Vianu Translates” – în urma căruia a fost publicat volumul de poezie “Charli. Rue Sainte-Catherine 34”, în ediție româno-engleză; 2018, noiembrie – Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iași „Premiul pentru calitatea operei și activitatea scriitoricească”; 2019, 18 mai – Titlul de „Poet al Capitalei Istorice a României” oferit de Primăria Iași, s.a. În ultimii 10 ani s-a implicat în numeroase campanii umanitare și sociale pentru bătrâni, copii și persoane cu dizabilități.
Pălăria lui T.
1) De ce scrii? Ce reprezintă scrisul pentru tine?
Să luăm câteva cuvinte: stilou (îl am și în poză), butoniere, oximoron, valuri, pălăria lui T., farul de la Sulina, bicicletă cu trei roti, le amestecăm pe toate și ce iese? Un poem de marți, 13. Azi e marți? Și 13? glumești? eu când mai scriu? cum de ce? pentru că prin cocul ei trecea un peste…și mă face mai tânără. Bunica mi-a zis că o să trăiesc 111 ani, așa că nu mai am mult timp.
Fluturele din gleznă
2) Unde scrii?Locul în care scrii înseamnă / semnifică…
La asta nu mă așteptam, atât de intimă întrebarea ta. Pe spate îmi e cel mai îndemână. A, și pe fluturele din gleznă. Restul, e poezie: în tren (da, sunt o fană a șinelor de tren, promit să nu mă sinucid!), din când în când pe șezlong când îmi beau cafeaua la panoralis, în pat lângă dru și în bucătărie când gătesc praz. Dru e ursulețul meu din bucătărie, ce credeai?!
tutunul cu miros de cireșe și mosc
3) Ce te inspiră oricând?
Aici nu știu ce să aleg: meduza-albastră/călătoria cu gondola/ tutunul cu miros de cireșe și mosc/ cornetul cu castane rămas de la Crăciun / el în vârful Omu / stiloul meu verde / bolul cu scoici adunate in fiecare an (chiar scriu anul pe ele).
Acum stă cuminte și merge cu mine peste tot…
4) Ce te liniștește și te aduce în starea de scris?
Mă știi tu neliniștită? Nici măcar acum, i-am scris o scrisoare lui covid19 și i-am spus că nu mă las cu una, cu două. Apoi, îmi place prea mult să privesc răsăritul la malul mării ca să nu mă iau la trântă cu toți cei ce mi-ar lua inspirația, și au fost mulți. Acum stă cuminte și merge cu mine peste tot. Uneori o uit prin casă, la farmacie și chiar la lidl printre rafturi. Dar, ea nu se supără pe mine, știe drumul către casă fără să îi las firimituri de pâine. Ar trebui să învăț și eu drumul?
Bricheta che guevara
5) Ai făcut vreodată terapie ca să te întorci la tine / la scris?
Da, terapie cu bricheta mea preferată pe care scrie che guevara, adică o aprind (e pentru vânt) de câte ori simt că mă furnică în buricele degetelor, sau îmi țiue urechea. Îmi ține de cald, foame și e muză. Mă face să râd. E și asta o terapie. Închid bricheta când vine ploaia și s-a terminat bateria. Apoi imi număr pașii până la mare.
natură, călătorie, fluturi în stomac
6) Care sunt tabieturile tale poetice?
Tabieturi n-am și nu îmi cade părul (încă), doar a mai albit. Îmi beau cafeaua cu cardamon și sorb cuvintele cu paiul: limax târându-se joi am scris în „Mic dejun la Frida” după plimbarea prin Cibin. Ce vreau să spun cu asta? am nevoie de: natură, călătorie, fluturi în stomac și mâncarea e gata. Nu dau rețete, nici sfaturi.
Cleopatra sau Catarina
7) Dacă nu ai fi scris, ce ai fi făcut?
Aș fi făcut-o pe Cleopatra sau Catarina într-un teatru improvizat prin vreun garaj de cartier, sau pe vreo plută de lemn în drum spre Groapa Marianelor. Și, firește, aș fi înotat cu balenele, că de lei mi-e frică… acum mă uit la crimele din midsomer, nu uita să mă suni mâine, îti mai povestesc…
Proiect inițiat de Florina Zaharia
