spot_img

„INTERMERIDIAN ONLINE”, o călătorie pe meridianele artei și culturii alături de Diana Jipa și Ștefan Doniga

În perioada 28 octombrie – 1 decembrie 2020, violonista Diana Jipa și pianistul Ştefan Doniga vor susține o serie de șase concerte care vor fi difuzate pe pagina de Facebook a postului Radio România Muzical, pe cea a Institutului Cultural Român, precum și pe conturile celor doi artiști. Proiectul presupune realizarea concertelor în interiorul unui muzeu sau colecție de artă din România, concentrându-se pe colecțiile de artă românească mai puțin cunoscute publicului larg. Repertoriul muzical inclus în proiect cuprinde creații semnate de cei mai importanți compozitori români ai prezentului: Adrian lorgulescu, Ulpiu Vlad, Felicia Donceanu, Carmen Petra Basacopol, Roman Vlad, Remus Georgescu și Vlad-Răzvan Baciu. Concertele vor fi precedate de un tur ghidat al spațiului unde se desfășoară evenimentul, atât din interiorul cât și din exteriorul clădirii și se va concentra pe colecțiile de artă vizuală.

Recitalurile, care vor fi difuzate în fiecare miercuri timp de șase săptămâni, fac parte din proiectul cultural „INTERMERIDIAN”, consacrat creației artistice românești și deschiderii sale către toate categoriile de public. În contextul actual, în care atât participarea la concerte publice de factură clasică, precum și posibilitatea de vizitare a obiectivelor culturale sunt încă plasate sub o anumită incertitudine, proiectul „INTERMERIDIAN ONLINE” propune o alternativă extrem de accesibilă și atrăgătoare – dar și de cel mai înalt nivel artistic și tehnic – pentru aceste activități atât de necesare vieții și educației publice.

„Artele sunt meridiane ale sufletului uman care se întrepătrund și se desfac în fiecare dintre noi ca în poli ai frumuseții și sensibilității. Ne-am propus să călătorim în acest univers infinit al creației artistice și să unim meridianele muzicii, artelor plastice și poeziei cântând în locuri superbe din România, vizitând muzee, castele, ateliere ale artiștilor și întâlnind oameni minunați, dornici să împartă cu noi din bogăția spiritelor lor. Și totul ni s-a părut un lucru cu atât mai util cu cât, în aceste zile, lucruri atât de importante pentru viața și educația fiecăruia precum prezența într-o sală de concert sau vizitarea unui muzeu sunt, din nefericire, aproape inaccesibile”, a spus pianistul Ştefan Doniga.

Repertoriul va fi unul de muzică contemporană românească, cu un conținut aflat în strânsă legătură (culturală, geografică, istorică) cu obiectivele prezentate și deosebit de accesibil pentru publicul larg.

Program

  1. Miercuri, 28 octombrie 2020 – Muzeul Vieții Transilvănene, Castelul Kalnoky, Micloșoara, jud. Covasna;
  2. Miercuri, 4 noiembrie 2020 – Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Cluj;
  3. Miercuri, 11 noiembrie 2020 – Colecția de pictură și artă monumentală Petru Botezatu (Zalău, Arad, Deva);
  4. Miercuri, 18 noiembrie 2020 – Muzeul de Artă Modernă Constanța (cuprinde Muzeul Nicolae Grigorescu și Muzeul Ion Jalea);
  5. Miercuri, 25 noiembrie 2020 – Colecția de artă plastică contemporană Nicolae Sofianu (Râmnicu Vâlcea);
  6. Marți, 1 decembrie 2020 – Muzeul George Enescu, București.

Calităţile muzicale ale violonistei Diana Jipa au fost recunoscute de la o vârstă fragedă, artista debutând ca solistă la vârsta de numai 10 ani alături de orchestra Filarmonicii din Braşov, devenind la scurt timp după aceea o prezenţă constantă pentru scenele de concert din România, alături de filarmonicile din Iași, Ploieşti, Piteşti, Craiova, Râmnicu Vâlcea, Târgovişte, Botoşani, Oradea, precum şi cu Orchestra de Cameră „Unirea“ din Focşani, Orchestra Medicilor „Ermil Nichifor“, Cork Fleischmann Symphony Orchestra, susţinând în acelaşi timp concerte şi recitaluri peste hotare, în Grecia, Italia, Cehia, Irlanda, Germania, Rusia, Belgia, Olanda, Coreea de Sud. În anul 2005, a reprezentat România în concertul organizat la Bruxelles cu ocazia semnării Tratatului de Aderare a României şi a Bulgariei la Uniunea Europeană. Diana Jipa a fost prezentă pe scenele unor importante festivaluri muzicale, între care se numără Festivalul Muzicii Româneşti – ediția a XVI-a, Iaşi, alături de Filarmonica „Moldova“ din Iaşi în anul 2012 şi Festivalul Internațional „George Enescu“ – ediția a XVIII-a, de asemenea alături de orchestra filarmonicii ieşene. Alături de pianistul Ștefan Doniga, Diana Jipa a susținut, numai în anul 2018, peste 40 de concerte și recitaluri în cadrul turneelor naționale „Un secol de muzică românească“, „Orchestra UNIREA leagă orașele Unirii“ și „Lipatti – compozitorul, înregistrări în premieră“ – proiect care a cuprins, de asemenea, și înregistrarea în Studioul de Concerte Mihail Jora al Societății Române de Radiodifuziune a compact discului amintit anterior.

Născut la Galaţi în anul 1979, pianistul Ştefan Doniga a absolvit cursurile Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti în anul 2002, în decursul celor cinci ani de studii beneficiind de îndrumările maeştrilor Constantin Ionescu – Vovu, Viorica Rădoi, Oxana Corjos, Dan Grigore. A cântat alături de artiști importanți ai scenei muzicale româneşti precum violoncelistul Marin Cazacu, flautistul Ion Bogdan Ştefănescu, violoniştii Florin Croitoru, Diana Jipa, Rafael Butaru şi Ştefan Horvath, sopranele Irina Iordăchescu, Iulia Isaev, Sorina Munteanu. În anul 2000, Ștefan Doniga a reprezentat România la primul Festival Balcanic al Tinerilor Pianişti de la Razgrad, Bulgaria, unde a primit Medalia Festivalului şi a participat, de asemenea, în cadrul a numeroase transmisiuni directe realizate de Radiodifuziunea Română, fiind invitat să realizeze imprimări speciale alături de Orchestra de Cameră Radio. Ştefan Doniga este singurul pianist român care a înregistrat integrala mazurcilor pentru pian de Alexandr Skriabin – o imprimare realizată în concert la Ateneul Român şi difuzată în repetate rânduri, prin intermediul Uniunii Europene de Radio, de către postul muzical de radio german WDR 3.

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508