Vineri, 4 septembrie 2020, ora 19.00, Asociația Euro CulturArt, în parteneriat cu Spațiul de Artă Contemporană ATELIER 030202 din București, Teatrul de Comedie și Muzeul Național al Literaturii Române din București, cu sprijinul financiar al AFCN (Administrația Fondului Cultural Național), va avea loc finisajul expoziției proiectului Eco dosArt (#stamacasa), un program-experiment de arte vizuale și poetice în confluență cu scrierea creativă și performance-ul on-line. 4 artiști vizuali – Cosmin Paulescu, Bogdan Rața, Iulia Toma și Mihai Zgondoiu – și 4 poeți – Dan Mircea Cipariu, Robert Șerban, Gabriela Toma și Florina Zaharia – au realizat, în perioada stării de urgență și a celei de alertă, sesiuni on-line de actualizări a unor documente vizuale și poetice, într-un program de cercetare a imaginii și a textului (martie-iulie 2020). Artistul vizual Dan Raul Pintea a fost invitat să realizeze hârtie manuală, reciclată, inscripționată cu logo-ul identitar ”Dragoste”. Astfel, mediul on-line a devenit și un atelier deschis de creație și un spațiu virtual pentru prezentarea secvențelor și produselor programului. În urma acestei etape de cercetare, sunt prezentate în expoziție instalații de cArte conținând fragmente de text și imagini create în programul Eco dosArt (#stamcasa, schițe, fotografii, capturi de imagini, instalații performance-uri) și proiecții videocArt (un altfel de montaj și dicteu vizual). Vizitatorii au obligația de a purta mască și de a respecta regulile de prevenire a Covid-19.
”Experiența din vremuri de pandemie, de dezastre ecologice și de crize sociale este subiectul și obiectul de cercetare artistică, literară și interioară a unor creatori tot mai sensibili la felul în care ne putem elibera, fiecare dintre noi, de consumism, de tot felul de isme, de tabloidizare, de dictatura noilor tehnologii ale comunicării și ale tehnologiei. Altfel spus, eliberarea fiecăruia dintre noi face recurs la oglindirea în Natura nepervertită de toate păcatele omului post-istoric.”, a declarat scriitorul Dan Mircea Cipariu, președintele asociației Euro CulturArt.
”Perioada actuală prin care trece întreaga omenire este una una cu totul specială. Fie că vorbim de stările de Alertă și Urgență, măsuri radicale ce au frânat “maratonul” de zi cu zi în care ne complăceam cu toții, fie că vorbim de îmbolnăviri, victime, spaime, frici și angoase, rasa umană este pusă la grea încercare. O încercare care ne vorbește limpede despre supraviețuire și continuitate. Proiectul Eco dosArt (#stamacasa) a conectat (de la distanță) patru scriitori și patru artiști contemporani pentru a ne vorbi despre responsabilitate și conștientizarea noastră cu noi înșine, dar și cu mediul înconjurător.”, a spus artistul vizual Mihai Zgondoiu, curatorul programului.
Programul Eco dosArt (#stamcasa) este coordonat de scriitorul Dan Mircea Cipariu și artistul vizual Mihai Zgondoiu. Partenerii media ai programului sunt Radio România Cultural și AgențiadeCarte.ro.
Adresa facebook a programului:
https://www.facebook.com/events/514142405960401/
Dan Mircea Cipariu (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul ”Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2019, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro Culturart, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agențiadecarte.ro, spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său singurătatea vine pe facebook, publicat în anul 2012 la Editura Tracus Arte din București, este considerat de editorul Cosmin Perța „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 și nu numai”. În prezent, finalizează tema doctorală de cercetare „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București.
Cosmin Paulescu – COZO (n. 1970) a absolvit în anul 1996 Academia Națională de Arte din București, la secția Artă Murală, clasa profesorului Ion Stendl. Din 1997 este cadru didactic universitar, iar in prezent este Decanul Facultății de Arte Decorative și Design, UNArte București. S-a făcut remarcat la începutul anilor ’90 datorită acțiunilor sale artistice neconvenționale, activând cu precădere în zona instalației și a performanceului. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici, expert evaluator ARACIS, publică volume și articole în reviste de specialitate despre arta cu caracter temporar și efemer. Organizează expoziții, conferințe științifice și realizează lucrări de artă decorativă în spațiul public.
Robert Şerban (1970) este scriitor și jurnalist. Președintele Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara, redactor al revistei Orizont, publicist-comentator al revistei Banatul Azi și realizatorul emisiunii culturale de televiziune „Piper pe limbă” (TVR Timișoara și TVR 3).
Cărți publicate: Fireşte că exagerez (ed. Excelsior, poezie, 1994, Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România), Odyssex (ed. Marineasa, poezie, 1996), Piper pe limbă (ed. Brumar, interviuri, 1999, Premiul Filialei Timişoara a USR), Pe urmele marelui fluviu (ed. Fundaţiei Pro, coautor, poezie şi proză, 2002), Timişoara în trei prieteni (Brumar, coautor, împreună cu Dan Mircea Cipariu şi Mihai Zgondoiu, poezie, 2003, Premiul Poesis), A cincea roată (ed. Humanitas, interviuri, 2004, Premiul filialei din Timişoara a USR), Barzaconii / Anus dazumal (ed. Hartmann, proză, 2005), Cinema la mine-acasă (ed. Cartea Românească, poezie, 2006, Premiul Observator cultural, Premiul Filialei Timişoara a USR; ediţia a II-a, ed. Tracus Arte, 2019), Athénée Palace Hotel (Brumar, teatru, coautor, împreună cu Alexander Hausvater, 2007), Ochiul cu streaşină (ed. Tritonic, publicistică, 2007), O căruţă încărcată cu nimic/ Ein karren beladen mit nichts (Brumar, poezie, coautor, împreună cu Ioan Es. Pop şi Peter Sragher, 2008), Moartea parafină (Cartea Românească, poezie, 2010, Premiul Luceafărul de dimineaţă, Premiul Filialei Timişoara a USR), Naraţiunea de a fi. Robert Şerban în dialog cu Şerban Foarţă (Humanitas, 2013), Gura păcătosului. Dialog cu Valeriu Armeanu (Brumar, 2014), Timișoara. [20] Artiști ai Generației ’80 (Fundația Interart Triade, critică de artă, 2015), Puțin sub linie (Cartea Românească, poezie, 2015, Premiul pentru poezie al Radio România Cultural, Premiul Ateneu, Premiul Filialei Timișoara a USR), Livius Ciocârlie. Uneori îmi vine să râd. Dialoguri de Robert Șerban (Brumar, 2015), La Tolce Vita. Robert Șerban în dialog cu Marcel Tolcea, (ed. Universităţii de Vest, 2016), Vorbesc în gând, cu voce tare. Dialog de un cristian (ed. Casa de Pariuri Literare, 2016), Ascuns în transprență (ed. Polirom, poezie, împreună cu Pavel Vereș – digital art, 2017), Prozator din silă. Viorel Marineasa în dialog cu Robert Șerban (Casa de Pariuri Literare, 2017), Tata, eu glumesc serios! – Tudor Șerban la vorbă cu Robert Șerban (Polirom, 2018), Cele patru aripi ale bunicii (ed. Cartier, 2018), Tehnici de camuflaj (Tracus Arte, poezie, 2018, Premiul pentru poezie agenţiadecarte.ro).
Cărți de poezie publicate în străinătate: Heimkino, bei mir (Pop Verlag, Germania, 2009), Биоскоп у мојој куђи/ Cinema la mine-acasă (ed. Meridijani, Serbia, 2010), Illatos koporsó (ed. L’Harmattan, Ungaria, 2012), Feintod (Pop Verlag, Germania, 2018), Nah an der Gürtellinie (Pop Verlag, 2018), Ein plötzlich erlöster Glücksritter (Pop Verlag, 2018), Azbest (ed. Agora, Serbia, 2019). În 2015, a publicat, în limba franceză, La mort parafinne (Vinea Editions, ediţia a II-a, 2019).
Bogdan Rața este artist și lector al Universității de Vest, Timișoara. A expus în Paris, New York, Liverpool, București, Timișoara și a participat printre altele la 4 Moscow Biennale of Contemporary Art, Independents Liverpool Biennale, 55 Venice Biennale and Manifesta 10 St. Petersburg. De curând a fost selectat în Bucharest Biennale 8. Trăiește și lucrează în Timișoara.
Iulia Gabriela Toma (n. 1974) este artistă mix-media, lucrează atât in mediile cu expresie estetică din jurul materialului textil, ca prim studiu, cât şi cu fotografie, pictură, instalaţie şi text în fiecare lucrare. Se concentrează în ultima vreme pe temele sociale ale căror rezonanţă o regăseşte în propriul parcurs: feminism, drepturile omului, relaţiile interpersonale din comunităţile închise, materialitatea urbană a locuirii, echitate socială, etc. Construieşte un discurs propriu organizat estetic şi expresiv în direcţii vizuale şi activiste, încercând de fiecare dată să situeze proporţia dintre mesaj şi estetic la un nivel din ce în ce mai elaborat. Predă în cadrul Departamentului Arte & Design Textil al Universităţii Naţionale de Artă Bucureşti, practicând un exerciţiu pedagogic armonizat atât cu fondul personal de cercetare cât şi cu inovaţia permanentă cerută de activitatea didactică în disciplina artistică.
Gabriela Toma (n. 1981) a debutat cu volumul Cântecul geamănului (Editura Humanitas, 2009). Din 2006 a călătorit și a explorat numeroase culturi din Europa și din America Latină. Spațiul cultural care a avut cel mai mare impact asupra sa a fost Mexicul, pe care l-a vizitat de trei ori și unde speră să se întoarcă. Aici, a realizat interviuri și a participat la ceremoniile prehispanice de cultură nahua din Mexicul actual. Este pasionată de educația non-formală, dialog intercultural și storytelling. În prezent, coordonează proiecte interculturale și de educație muzeală la MNLR, printre care Festivalul cultural latino-american și Atelierele Thomasinei. Lecturi publice: Cenaclul Euridice, Institutul Blecher, Noche Bohemia și Librăria La Ruenca de Gandhi (Xalapa, Veracruz), Primer Encuentro International de Mujeres Poetas en la Cuenca de Papaloapan (Tuxtepec, Mexic).
Florina Zaharia este membră a Uniunii Scriitorilor din România. A absolvit Universitatea Dunărea de Jos, Facultatea de Litere (română-engleză) şi un Master în „Teoria şi practica textului”. În prezent este redactor-şef al revistei “Dunărea de Jos” din cadrul Centrului Cultural Dunărea de Jos Galaţi şi coordonator zonal al operascrisa.ro. Cărţi publicate: „goală pe străzi”, Editura Eminescu, Bucureşti, Premiul Uniunii Scriitorilor (Filiala Iaşi) pentru debut; „possssssster”, 1999, Editura Prier, Craiova, Premiul Nichita Stănescu; „alextandru – manuscris de mângâiat”, 2001, Editura Cartea Românească, Bucureşti; „nueuflorina”, 2004, Editra Vinea, Bucureşti; „1863 – 1894 aşteptarea fără braţe”, 2007, Editura Opera Magna, Iaşi, Premiul Hyperion; „eua”, Editura Paralela 45, Piteşti, 2010; “bandagebody”, Editura Fundaţiei Culturale Antares, 2011; “manifestrup”, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2011; Cărţi-obiect: împreună cu Francisc Chiuariu,„cartea interioară”, Mogoşoaia, 2009; „cartea trupului”, Mogoşoaia, 2009; „cartea pietrei”, Mogoşoaia, 2009.
Mihai Zgondoiu, născut în 1982 la Mediaș, trăiește și lucrează în București și Timișoara.
Este artist, curator și galerist cu studii masterale și doctorale în domeniul artelor vizuale. Începând cu anul 2014 predă ca asist. univ. dr. la UNArte – București, iar din 2018 este lector univ. dr. la Facultatea de Arte și Design din Timișoara.
În practica sa artistică, oscilează cu lejeritate într-o arie largă de genuri și tehnici vizuale, de la desen, colaj și print experimental, la video-instalații, acțiuni-performance și intervenții urbane. Proiectele sale evocă un spirit critic (și autocritic după caz) față de clișeele de gândire din societatea noastră actuală, parodiind falsele valori și icon-uri create de noile media prin diferite tipuri de propagandă fake news.
Cele mai recente expozitii/proiecte personale sunt: Thank you for buying, Contemporary Istanbul & Alert Studio – București, Coloana Rubik, P-ța Revoluției – Brașov 2018, Fighting with Mozart!, Galeria Creart – București 2018, EXTRAfaces, Galeria Uj Kriterion – Miercurea Ciuc 2017, Fight with Mozart!,! RKI – Vienna Contemporary (AT) 2017, New Wall – Calina. spațiu de artă contemporană Timișoara 2017, Dada Brancusi, Galeria MB-XL Bruxelles (BE) 2016 & Galeria Galateca – București 2016, The Artist’s Golden Hand, Galeria FivePlus – Viena (AT) 2014 & Galeria Aiurart – București 2013, Lenin’s Sleep, Piața Presei – Bucureşti 2011, The Red Line, Centrul Național al Dansului din Bucureşti 2011, The Red Carpet, Curtea Muzeului Schlooss – Linz, (AT) 2011, Freedom as Visual Pattern, Galeria Hampden – Incubator Art Space, Amherst, Massachusetts (USA) 2010, Me Matrix, Galeria Calina – Timișoara 2009, Me, Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Național Brukenthal. Sibiu 2008.
A mai participat în expoziții/proiectele de grup: Din unghiuri diferite, Muzeul Național de Artă Contemporană- București 2018 (RO), RERE. Overriding Design with Art and Vice-Versa – Vienna Design Week 2016 (AT), DADADA – Media Art Festival – Muzeul de Artă – Arad 2016, Transformation – Muzeul Beelden Aan Zee, Haga (HO) 2014, BB6 (Bucharest International Biennial for Contemporary Art) 2014, IEEB4 & IEEB7 (International Experimental Engraving Biennial 2010, 2016), Now Art Now Future (The International Biennial of print – Vilnius 2008), lucrările sale aflându-se în colecții particulare și de stat: Colecția de Artă Luciano Benetton (IT), Colecția de artă Alain Servais (BE), Colecția de artă Avium (RO), Colecția de Artă Daniel Ștefănică (RO), Colecția de Artă Năsui (RO), Colecția de Artă Herczeg (RO), Fundația Calina, Colecția de Artă DFEWA (DE), Muzeul de Artă Vizuală, Galați (RO), Muzeul Florean de Artă Contemporană-Baia-Mare (RO), Muzeul Naţional de Artă-Satu Mare (RO).
***
Proiectul ”Eco dosArt” nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finațării.
