Luni, 31 august 2020, de Ziua Limbii Române, între orele 16.00-19.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8), va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XII-a, difuzat în direct de Radio România Cultural. 22 de nume importante din generaţii şi geografii literare diferite vor susține lecturi publice de câte 5 minute. Sunt invitate 11 poete: Ioana Crăciunescu, Mina Decu, Anastasia Gavrilovici, Ioana Greceanu, Cătălina Matei, Rozana Mihalache, Iulia Pană, Alina Purcaru, Andra Rotaru, Amelia Stănescu și Florina Zaharia. Sunt invitați 11 poeți: Romulus Bucur, Teodor Dună, Sorin Gherguț, Bogdan Ghiu, Florin Iaru, Claudiu Komartin, Luca Ștefan Ouatu, Ioan Matiuț, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu și Robert Șerban. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Mircea Tiberian și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru. Organizatorii Maratonului de Poezie și Jazz sunt Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociația Euro CulturArt. Coproducător: Radio România Cultural. Proiect cofinanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național).
Revista Observator cultural și AgențiadeCarte.ro sunt partenerii media ai evenimentului.
Eveniment cinstit de COTNARI!
„Condițiile speciale de prevenire a COVID 19 ne pun în situația de a oferi publicului interesat de Maratonul de Poezie și Jazz doar transmisiunea în direct pe Radio România Cultural, luni, 31 august 2020, între orele 16.00-19.00, și transmisiunea online a evenimentului. Vă mulțumesc pentru înțelegere.”, a declarat Dan Mircea Cipariu.
Continuăm seria de interviuri a Maratonului de Poezie și Jazz cu artistul vizual Mihai Zgondoiu:
În urmă cu 12 ani se lansa Maratonul de Poezie și Jazz. De-a lungul timpului, s-au succedat poeți și muzicieni contemporani, iar evenimentul a căpătat amploare. Care sunt primele imagini la care te gândești acum atunci când spui Maratonul de Poezie și Jazz?
Îmi amintesc cu drag de bunul meu prieten, scriitorul Dan Mircea Cipariu, care era foarte entuziasmat de evenimentul ce urma să-l conceapă și ulterior să-l și coordoneze. Ca art director al evenimentului, primele mele amintiri legate de „Maratonul de Poezie și Jazz” sunt strâns legate de vizual-ul și identitatea proiectului. Cum am căutat fonturile și cum le-am remodelat pentru a ajunge în final la o imagine clară și de impact pentru public, sunt primele amintiri ce mă leagă de acest „maraton” minunat. În primele ediții, pe lângă afișe, invitații și antologii tipărite, mai făceam și fotografiile din cadrul performance-ului live de poezie și jazz. Am surprins câteva instantanee fotografice cu Traian T. Coșovei, Augustin Frățilă, Ion Mureșan, Bogdan Ghiu, Cornelia Maria Savu, Andra Rotaru, Florina Zharia, don Florin Iaru, Eugen Suciu, Ioan Es. Pop, Bogdan O. Popescu și mulți alții, demne de arhiva Muzeului Național al Literaturii Române.
De la ediție la ediție, acest eveniment a adus pe scenă poeți și muzicieni într-un format care atrage un public divers, atât pe cel prezent la fața locului, cât și pe cel care ascultă transmisiunea live, la Radio România Cultural. Crezi că acest format de spectacol va influența modul în care vor fi gândite alte evenimente, în spațiul real sau virtual, în viitor?
Sunt mai mult decât convins că acest proiect a fost un bun exemplu pentru majoritatea evenimentelor literar-muzicale din țara noastră. A scris istorie în paginile Radio România Cultural prin cea mai lungă transmisie live a unui eveniment cultural pe frecvențele radioului din România, creând, astfel, un patrimoniu cultural contemporan impresionant în zona poeziei și a jazz-ului autohton.
Ai creat în aceste luni în care distanțarea socială a trebuit să fie adoptată de noi toți? Unii dintre participanții la Maraton au trăit și timpuri cu alte restricții, alții acum s-au confruntat pentru prima dată cu îngrădiri ale libertății.
Eu cred că fiecare în parte am avut propria noastră experiență legată de izolarea la domiciliu în urma pandemiei covid-19. Am creat, am citit, m-am documentat, am ținut cursuri on-line, dar mai presus de toate m-am și odihnit. M-am reconectat la lucrurile simple și banale din jurul nostru. Ultimii ani au fost extrem de solicitanți, astfel că un moment de pauză, de respiro (chiar și la domiciliu) a fost de bun augur.
Uneori, actul artistic, actul de creație se află în centrul vieții, iar alteori nu mai poate ocupa acest loc. Ai trăit perioade mai bizare decât cele de acum?
Bunul Dumnezeu m-a ferit, ca să o spun așa franc, dar pe un ton mai popular. Am făcut parte din ultima generație de „pionieri ai patriei”. În toamna anului 1989 am jurat pe drapel, apoi în decembrie a venit Revoluția. Eram mic și nu îmi aduc aminte să-mi fi lipsit prea multe lucruri. Cei 38 de ani pe care i-am trăit aici pe Terra, au fost caracterizați de foarte multe schimbări și revoluții sociale. Nu ne putem compara cu generațiile care au trecut prin cele două Războaie Mondiale, pandemiile și bolile secolelor trecute. Omenirea se află în cea mai înfloritoare perioadă a ultimilor 2000 de ani în ceea ce privește descoperirile tehnologice sau calitatea ridicată a viații. Nu vreau să fiu înțeles greșit. Se putea și mai rău, legat de apariția perioadelor „bizare”.
Cum refaci relația izolare/alienare – act de creație– spațiu exterior?
Pentru un creator, în special pentru un artist plastic/vizual care are o strânsă legătură cu atelierul, izolarea nu este un impediment sau o povară. Retragerea din cotidian se întâmplă și în afara unor restricții sociale. Nevoia de eclozare a ideilor într-un spațiu de reflexie – „turn de fildeș” încă există.
Un loc – imaginar ori real – unde-ți dorești să poți crea sau recrea în curând ar fi…
Mi-ar plăcea un loc în mijlocul naturii, departe de freamătul marilor orașe, unde locuiesc și muncesc în mare parte din timp. Un spațiu de rezidență eco-culturală în care să invit scriitori, artiști, muzicieni și oameni din industriile creative, pentru a crea și genera un conținut de profunzime și „greutate”. Un loc în care să te deconectezi total de stresul cotidian, de telefonie și internet. O oază de liniște în care să regăsești și să te regăsești într-un stil de viață mai simplu și mai curat.
_
Mihai Zgondoiu (n. 1982) este artist, curator și galerist independent cu studii doctorale în domeniul artelor vizuale. Începând cu anul 2014 predă la Universitatea Națională de Arte din București, iar din 2018 (în paralel) la Facultatea de Arte și Design din Timișoara. De asemenea, Mihai Zgondoiu a fost iniţiator şi coordonator al galeriei Atelier 030202 din București (2009 până în prezent), co-curator al galeriei geamMAT a Muzeului de Artă din Timișoara (2012 – 2014) și Co-Curator al proiectului „Atelier în tranziție” (2009-2013). A câștigat Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru „Artă în spațiul public” (2017), și Premiul JCE Contemporary Art Bienalle – selecția românească (2019). În 2018 a curatoriat expoziția „Urban Steps” la Muzeul Național de Artă Contemporană – București, iar în 2019 expozițiile „Young Blood” din Pavilionul Supercontemporan Art Safari- București și „Electrecord – Romania in vinyl covers” din cadrul Festivalului de Artă Europalia – Bruxelles. Cele mai recente expoziții în care a participat sunt: „Re-Conception”, Triennials of Extended Media, Pavilion Cvijeta Zuzoric, Belgrad (2019), “The Uslan International Woodcut Biennale”, Uslan (2019), “JCE Contemporary Art Bienalle”, The Belfry – Montrouge, “Fragments”, BOZAR Centre for Fine Arts, Brussels (2019), “HIT” – Kanal Centre Pompidou, Brussels (2019), și “Bucharest Artworlds at The Wrong Biennale #4”, Rezidența 9, București (2020).
