Luni, 31 august 2020, de Ziua Limbii Române, între orele 16.00-19.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8), va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XII-a, difuzat în direct de Radio România Cultural. 22 de nume importante din generaţii şi geografii literare diferite vor susține lecturi publice de câte 5 minute. Sunt invitate 11 poete: Ioana Crăciunescu, Mina Decu, Anastasia Gavrilovici, Ioana Greceanu, Cătălina Matei, Rozana Mihalache, Iulia Pană, Alina Purcaru, Andra Rotaru, Amelia Stănescu și Florina Zaharia. Sunt invitați 11 poeți: Romulus Bucur, Teodor Dună, Sorin Gherguț, Bogdan Ghiu, Florin Iaru, Claudiu Komartin, Luca Ștefan Ouatu, Ioan Matiuț, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu și Robert Șerban. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Mircea Tiberian și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru. Organizatorii Maratonului de Poezie și Jazz sunt Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociația Euro CulturArt. Coproducător: Radio România Cultural. Proiect cofinanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național).
Revista Observator cultural și AgențiadeCarte.ro sunt partenerii media ai evenimentului.
Eveniment cinstit de COTNARI!
„Condițiile speciale de prevenire a COVID 19 ne pun în situația de a oferi publicului interesat de Maratonul de Poezie și Jazz doar transmisiunea în direct pe Radio România Cultural, luni, 31 august 2020, între orele 16.00-19.00, și transmisiunea online a evenimentului. Vă mulțumesc pentru înțelegere.”, a declarat Dan Mircea Cipariu.
Seria de interviuri a Maratonului de Poezie și Jazz se încheie cu un dialog între Andra Rotaru și scriitorul Dan Mircea Cipariu.
În urmă cu 12 ani se lansa Maratonul de Poezie și Jazz. De-a lungul timpului, s-au succedat poeți și muzicieni contemporani, iar evenimentul a căpătat amploare. Care sunt primele imagini la care te gândești acum atunci când spui Maratonul de Poezie și Jazz?
DMC:-Mă voi întoarce în timp, în anul 2007, la Sibiu, acolo unde regretatul poet și universitar Andrei Bodiu m-a invitat să am o lectură la Maratonul European de Poezie. Au fost, la Sibiu, 15 ore de maraton, unde au citit 87 de poeți europeni, majoritatea fiind din România. În 2007, am lansat, cu susținerea primarului Sectorului 2, Neculai Onțanu, antologia, dvd-ul și serialul difuzat de TVR Cultural – ”27.Poezie de București”. În acei ani, am organizat numeroase evenimente publice de poezie și muzică, împreună cu Ioan Cristescu, cel care avea să devină peste câțiva ani cel mai bun director din istoria Muzeului Național al Literaturii Române din București. Am moderat aceste evenimente, cu regretații mei prieteni, poeții Traian T.Coșovei și Cornelia Maria Savu. 2008 a fost anul în care am organizat programul ”Scriitori pe Calea Regală”, grație lui Ludovic Orban, ministrul Transporturilor de atunci, care ne-a oferit Trenul Regal pentru călătoria noastră de lecturi publice și de donații de carte prin gările patriei. În 2008, împreună cu Ioan Cristescu, Mircea Tiberian și Anamaria Spătaru, cu ajutorul Andrei Rotaru și cu susținerea lui Bogdan O. Popescu și al lui Liviu Drăgan, am organizat Maratonul de Poezie și Jazz, care a rămas și acum cea mai lungă transmisiune în direct a unui eveniment cultural din România.Anamaria Spătaru, producătorul Radio România Cultural, și artistul vizual Mihai Zgondoiu, au fost, de altfel, în echipa de organizare pentru toate edițiile Maratonului de Poezie și Jazz.7 ore în direct pe Radio România Cultural și tot atâtea ore de înregistrări pentru TVR Cultural. În noaptea de vineri, 3 iulie 2009, până sâmbătă, 4 iulie 2009, ora 5 dimineața, în foaierul Teatrului Național de Operetă „Ion Dacian” au fost 7 ore neîntrerupte cu câteva dintre cele mai importante voci ale poeziei române contemporane în dialog artistic cu nume de referință ale jazz-ului autohton. Alături de Mircea Tiberian (pian), Maria Răducanu (voce), Liviu Butoi (saxofon), Vlad Popescu (tobe), Răzvan Cojanu (contrabas), au fost invitaţi 24 de poeţi din generaţii şi geografii literare diferite: Constantin Abăluţă, Dan Mircea Cipariu, Denisa Comănescu, Traian T. Coşovei, Nichita Danilov, Augustin Frăţilă, Mihai Gălăţanu, Bogdan Ghiu, Florin Iaru, Anca Mizumschi, Ion Mureşan, Ioan Es. Pop, Bogdan O. Popescu, Nicolae Prelipceanu, Andra Rotaru, Cornelia Maria Savu, Octavian Soviany, Liviu Ioan Stoiciu, Adrian Suciu, Eugen Suciu, Lucian Vasilescu, Paul Vinicius, Florina Zaharia. Amfitrionii primei ediții au fost Dan Mircea Cipariu, Ioan Cristescu şi Ioan Groşan. În cadrul primei ediții a Maratonului a fost lansată antologia „Maratonul de Poezie si Jazz”, apărută la Editura Tracus Arte. Primele imagini sunt din separeul ce se afla în foaierul Operetei și din bărulețul Operetei, cu un fum de să-l tai cu cuțitul, în care Traian T. Coșovei, Ion Mureșan, Paul Vinicius și Eugen Suciu au inspirat cât ai zice prima oră de transmisie în direct a Maratonului protocolul single malt prevăzut de organizatori. Era o atmosferă de boemie fină, cu vorbe de duh și replici sclipitoare, într-un timp în care se putea fuma în interior și, vorba poetului, se putea și…iubi. Andra Rotaru, Anamaria Spătaru și Cornelia Maria Savu îi atenționau cu delicatețe pe poeți și pe muzicieni că le vine rândul pe scenă, în direct, și publicul simțea energia poeziei și a jazz-ului până la ora 5 dimineața. După Maraton, ediții la rândul, aveam obiceiul să mergem dimineața devreme la o ciorbă de burtă, undeva pe str. Mihai Eminescu, colț cu Tunari, cu ultimii mohicani ai Maratonului: Ioan Cristescu, Muri, Eugen Suciu, Mircea Tiberian și Bogdan O. Popescu.
De la ediție la ediție, acest eveniment a adus pe scenă poeți și muzicieni într-un format care atrage un public divers, atât pe cel prezent la fața locului, cât și pe cel care ascultă transmisiunea live, la Radio România Cultural. Crezi că acest format de spectacol va influența modul în care vor fi gândite alte evenimente, în spațiul real sau virtual, în viitor?
DMC:-Maratonul de Poezie și Jazz s-a clasicizat, e un bun de patrimoniu cultural imaterial, care a inspirat și inspiră pe organizatorii de evenimente culturale. Eu și Ioan Cristescu ne-am dat seama încă din primii ani ai acestui nou mileniu că cele două genuri de nișă, Poezia și Jazz-ul, se potențează, sunt complementare și împreună pot asigura o formulă mai spectaculară, mai atractivă. Cum trăim tot mai mult într-o societate parcelată de nișe, poezia și jazz-ul vor rezona, în real sau virtual, și pe mai departe cu un public tot mai sofisticat.
Ai creat în aceste luni în care distanțarea socială a trebuit să fie adoptată de noi toți? Unii dintre participanții la Maraton au trăit și timpuri cu alte restricții, alții acum s-au confruntat pentru prima dată cu îngrădiri ale libertății.
DMC:-Pentru mine, această perioadă a fost un spațiu și un timp al creației și al regăsirii bucuriei de a trăi în tihnă, cu soția mea, Ana Daniela Sultana, fără presiunea dead-line-urilor. Am putut, astfel să definitivez teza mea de doctorat, ”Tipare ale imaginii poetice” (sub coordonarea prof.univ.dr.Silviu Angelescu). Am organizat programul Eco dosArt (#stamacasa), un program-experiment de arte vizuale și poetice în confluență cu scrierea creativă și performance-ul on-line. 4 artiști vizuali – Cosmin Paulescu, Bogdan Rața, Iulia Toma și Mihai Zgondoiu – și 4 poeți – Dan Mircea Cipariu, Robert Șerban, Gabriela Toma și Florina Zaharia – au realizat, în perioada stării de urgență și a celei de alertă, sesiuni on-line de actualizări a unor documente vizuale și poetice, într-un program de cercetare a imaginii și a textului (martie-iulie 2020). Artistul vizual Dan Raul Pintea a fost invitat să realizeze hârtie manuală, reciclată, inscripționată cu logo-ul identitar ”Dragoste”. Astfel, mediul on-line a devenit și un atelier deschis de creație și un spațiu virtual pentru prezentarea secvențelor și produselor programului. În urma acestei etape de cercetare, sunt prezentate în expoziție instalații de cArte conținând fragmente de text și imagini create în programul Eco dosArt (#stamcasa, schițe, fotografii, capturi de imagini, instalații performance-uri) și proiecții videocArt (un altfel de montaj și dicteu vizual). Expoziția este deschisă până joi, 3 septembrie 2020 (zilnic, între orele 10.00 – 20.00, cu obligația vizitatorilor de a purta mască). Am citit, am scris, am văzut filme și seriale interesante și, mai ales, am urmat un stil de viață eco și spiritual.
Uneori, actul artistic, actul de creație se află în centrul vieții, iar alteori nu mai poate ocupa acest loc. Ai trăit perioade mai bizare decât cele de acum?
DMC:-Îmi amintesc de ultimul an de epocă Nicolae Ceaușescu. Eram în clasa a XI-a, treceam a XII-a, și, obsedat de marile lipsuri de atunci, penuria de alimente, frigul din casă, inderdicțiile de tot felul, în loc să am visele unui adolescent normal pentru vremuri și geografii politice ale libertății, îl visam, noapte de noapte, pe…Ceaușescu. Îi spuneam secretarului general al Partidului Comunist Român să ne lasă să vorbim liber, să ne scape de rația la ulei, zahăr și carne, să prelungească emisiunea de 2 ore pe seară a Televiziunii Române, să ne dea căldură în casă. Adolescenții normali au și aveau vise erotice sau de mărire, eu m-am procopsit cu Ceaușescu! Fie epoca Covid-ului cât de grea, nu mai vreau în Republica Socialistă Română și în niciun fel de dictatură!
Cum refaci relația izolare/alienare – act de creație– spațiu exterior?
DMC:-Scrisul e pentru mine act de salvare, de terapie interioară. Scrisul, dar și cititul, evadarea în lumile posibile. Cum am marele noroc să împărtășesc cu soția mea, Ana Daniela, același idealuri spirituale, ecologice și chiar culturale, izolarea și/sau alienarea sunt tot mai mult subiecte culturale, metaculturale, chiar.
Un loc – imaginar ori real – unde-ți dorești să poți crea sau recrea în curând ar fi…
-Mi-ar plăcea să fiu undeva în Sicilia, pe plajele populare unde localnicii ies cu familiile ca să improvizeze muzici și bucate cu arome de soare și bunăstare sufletească. Iar la final să savurez neapărat din gelateria de pe corso-ul din Palermo Zupa Inglesse.
curat pe curat și murdar pe murdar
-dictează viața modul ei de întrebuințare
și mai ales un pic de noroc
ca o lumină firavă
care ne ține de mână
și ne trece
prin labirintul de obiecte atinse și dezvrăjite
oglinda din creier ne filmează în direct
măști mănuși ventilatoare
un talmeș-balmeș de lumi paralele
din dormitor până la masa neagră feng shui
ritualul continuă din creier în păretar
până în momentul în care
automatismele dispar
ca niște păsări prezicătoare
într-un covor de maci
și de raci
dorințele ascunse ne hipnotizează
ne devorează
ne scriu și ne vorbesc
în semne absențe și prevestiri
turbulențe intensitate și consum de sine
imagini trăite rulate visate
din ecran în real
tur și retur
multiversul de sinestezii și de har
ne alege
curat pe curat murdar pe murdar
***
Dan Mircea Cipariu (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul ”Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2019, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro Culturart, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agențiadecarte.ro, spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său singurătatea vine pe facebook, publicat în anul 2012 la Editura Tracus Arte din București, este considerat de editorul Cosmin Perța „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 și nu numai”. În prezent, finalizează tema doctorală de cercetare „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București.
