„Este oare posibil să scrii o carte care simplifică un concept atât de profund, neplăcut și complex?”, se întreabă Betsy de Thierry, autoarea cărții „Rușinea la copii”, în contextul în care, precizează ea, și adulților le este foarte dificil să privească propriile experiențe rușinoase, preferând evitarea confruntării cu amintiri, credințe și trăiri care produc multă durere. Cu certitudine, nu este un subiect tocmai ușor de gestionat, mai ales în paginile unei cărți. Dar psihoterapeutul, speakerul și formatorul Betsy de Thierry concentrează într-o manieră clară, pe înțelesul tuturor, informații din publicații de specialitate, rezultate ale cercetărilor desfășurate în mediul academic și mai ales pe cele extrase din experiențele trăite atât ca profesionist, cât și ca adult în postura de victimă a hărțuirii cibernetice. „În calitate de psihoterapeut, profesor, mamă și prietenă am văzut cum rușinea își scoate capul urât, dar subtil, invizibil și puternic, în forme și situații variate: în școli, în tehnici de parenting, în organizații și în multe locuri. (…) Plecând de la propriile experiențe m-am familiarizat cu sentimentul rușinii și am recunoscut-o în centrele de sprijin pentru traumă, în munca mea, atât la victime nevinovate, cât și la agresori”, spune de Thierry.
Cea care a înființat în Marea Britanie „Centrul pentru recuperare în urma traumei” dezvăluie în primele pagini ale cărții „Rușinea la copii” publicate la Editura Trei, cum a trecut timp de 4 ani prin experiențe umilitoare, până când poliția a arestat pe cineva. Ea împărtășește cu cititorii săi nu numai ce înseamnă rușinea, ci și ce consecințe devastatoare poate avea, până în cele mai adânci structuri ale personalității. Ținta unor atacuri împotriva sa și a reputației sale, prin mailuri amenințătoare, mesaje defăimătoare transmise colaboratorilor săi, blocarea și controlarea diverselor conturi de comunicare online, psihoterapeuta britanică spune că „în acele momente înspăimântătoare, în care descopeream permanent noi atacuri cibernetice șocante care îmi afectau viața și reputația profesională, am observat rușinea cu care trebuia să mă lupt la nivel mental, chiar dacă știam că nu făcusem nimic rău. Aceste atacuri erau opera unor persoane care simțeau rușine, dar nu puteau gestiona durerea și neliniștea.” Evenimentele personale menționate au ajutat-o să conștientizeze că, din păcate, ne confruntăm în mod eronat cu toxicitatea rușinii încă din copilărie, fără a fi ajutați să căpătăm în perioada formării timpurii și resursele interioare necesare pentru a gestiona ca adult această trăire copleșitoare, dar și situațiile negative cauzatoare. Această motivație a stat la baza creării unui ghid, o carte oferită ca sprijin de înțelegere, dar și de educare, atât pentru cei care lucrează cu persoane afectate de aceste consecințe, dar și pentru părinți și cei care se ocupă de educația copiilor.
O invitație la introspecție, „Rușinea la copii” este structurată astfel încât să ofere o călătorie preliminară, presărată de exemple, în lumea amplă a rușinii, cu toate valențele sale. În primele patru capitole cititorii vor afla ce este rușinea, de ce există și modurile condiționate prin care este inoculată copiilor, cum diferă ea de vinovăție și care este impactul său.
Următoarele patru capitole explorează simptomele provocate și conțin detalii despre autoînvinovățire, statutul de victimă, retragerea emoțională, nevoia de a cere scuze în permanență, ura de sine, furia, comportamentele autodistructive, explicând, de asemenea, și ce este mecanismul disocierii emoționale.
Și, pentru că dincolo de a fi doar o carte educativă, aceasta fiind scrisă și cu scopul de a oferi speranță și alinare, ultimele două capitole oferă sugestii terapeutice despre cum putem depăși ca adulți rușinea, cum ne putem vindeca și elibera de rănile emoționale cauzate, dar și cum să îi ajutăm pe copii să înțeleagă și să exprime ceea ce simt, într-un mediu reconfortant.
Rușinea la copii este publicată de Editura Trei, în colecția „Psihologie practică pentru părinți”.
