spot_img

REALITĂȚI POSIBILE, a patra expoziție anuală CdFD

Joi, 5 martie 2020, ora 18:30, la REZIDENȚA BRD SCENA9, în Str.I.L.Caragiale, nr.32, Centrul de Fotografie Documentară vernisează a patra expoziție anuală CdFD.

Despre realități posibile din spațiul care ne înconjoară, și distanța de la gând la realitate, prin șase foto-povești din România și Republica Moldova.

 

VERNISAj: Joi, 5 martie, ora 18:30, la REZIDENȚA BRD SCENA9, în Str.I.L.Caragiale, nr.32.

 

A patra expoziție anuală CdFD prezintă șase fotografi și șase realitățile posibile – Ioana Cîrlig, Petruț Călinescu, Maria Guțu, Mihai Șovăială și Bogdan Tutuneanu.

 

un fotograf + o cameră = o posibilă realitate

 

Crivina Blues | Ioana Cîrlig

 

Proiectul documentează locul în care s-a construit fosta termocentrală Crivina, unde regimul comunist și-a propus să producă energie din șisturi bituminoase – niște roci sedimentare cu o putere calorică scăzută. Era parte a ambiției soților Ceaușescu de a transforma România într-o țară independentă energetic. Pentru a pune în practică proiectul s-a decis la mijlocul anilor ’70 ca un munte să fie retezat, mii de oameni să fie mobilizați din toată țara pentru a ridica și porni colosul industrial, o conductă de gaz să fie trasă de la Reșița, 45 de kilometri, prin munte, apa să fie adusă la 500 de metri înălțime. Proiectul a costat peste un miliard de dolari. Producția de energie a început în 1984, iar termocentrala a funcționat, cu lungi întreruperi, fără succes, până în 1988.

La Garaje |  Petruț Călinescu

 

Zeci de mii de garaje au fost construite în capitala republicii Moldova, Chișinău, în timpul comunismului, iar în anii tranziției multe altele construite ilegal li s-au alăturat. Astăzi, puține dintre ele sunt simple adăposturi pentru mașini.

Construite în grupuri compacte, de la câteva zeci până la câteva sute sau, în câteva cazuri, chiar mii, garajele și-au depășit condiția de bază pentru care au fost construite și au început să fie modelate după nevoile fiecăruia. Se pun murături, se depozitează diverse lucruri în funcție de anotimp, se face vin (în unele cazuri cu struguri crescuți pe garaj), se țin petreceri de zile de naștere sau băute spontane. Primarul Chișinăul a fost surprins și el de presă bând într-un garaj și cântând din instrumente improvizate, în timp ce în alt garaj au fost descoperite 2 kilograme de uraniu. Poți vizita o galerie de artă, există un magazin de pește proaspăt sau un muzeu al calculatoarelor vechi, unde sunt expuse vreo 100 de computere funcționale. Utilizările garajului sunt atât de diverse precum natura umană, iar faptul că în Moldova ele nu au fost demolate, precum în București, ne permite să observăm care sunt nevoile de locuire actuale în țările post sovietice.

 

Portrete de grup cu necunoscuți | Petruț Călinescu | Coloană sonoră: Electric Brother

 

Un studiu audio-vizual ce descrie relația dintre arhitectura capitalei și locuitorii ei din puncte de observație ce pot părea aleatorii: stațiile RATB.

În aceste locuri se formează ad-hoc grupuri de oameni ce stau alături ca într-o fotografie de grup, într-un decor ce se dovedește fascinant și surprinzător prin diversitate. Rezultatul este o cartografiere a locurilor aparent banale ale capitalei, ce nu ridică în mod obișnuit interesul nimănui. Ele descriu realist capitala, cu multiple straturi de “citire”: sociologic, arhitectural și urbanistic.

 

Homeland |  Maria Guțu

mentorship CdFD

 

Proiectul Homeland caută legăturile dintre tinerii din nordul Republicii Moldova și peisajul  care-i înconjoară. O treime din populația Moldovei a emigrat, numărul tinerilor care pleacă crește de la an la an. În acest context, proiectul Mariei Guțu e o căutare poetică a rădăcinilor, a unui acasă care își schimbă mereu sensul, chiar și pentru copii.

 

Holding Pattern | Mihai Șovăială

Proiectul Holding Pattern urmărește procesul de construcție al aeroportului din Brașov-Ghimbav dar și transformările care au apărut în împrejurimile acestuia. Construcția aeroportului a început în anul 2014 iar imediat după realizarea pistei de aterizare, operațiunile de construcție au fost oprite din diverse motive. Holding Pattern este o manevră folosită în aviație, concepută pentru a amâna aterizarea unui avion, pilotul fiind astfel nevoit să efectueze ovale deasupra aeroportului până la soluționarea aterizării. Cartea Holding Pattern, realizată împreună cu Alin Cincă, prezintă imagini alb negru care evidențiază diferite situații și obiecte din jurul aeroportului aflate într-o stare incertă.

 

 

 

16.152  | Bogdan Tutuneanu

 

În România, valoarea salariului minim net anual este de 16.152 RON.

 

Proiectul utilizează această sumă ca unitate de măsură și de explorare relativă a societății românești, aducând în discuție obiceiurile de consum, diversitatea produselor și a serviciilor disponibile pe piață, cheltuielile publice, valoarea resurselor naturale etc. Cadrele ilustrează forme diferite în care se poate regăsi această sumă (alimente, îmbrăcăminte, pământ arabil, medicamente etc.), cu scopul de a crea un atlas vizual care să ilustreze și să compare nevoile, dorințele, deciziile și puterea de cumpărare a românilor, azi.

 

 

Despre CdFD

Lucrăm la proiecte de fotografie pe termen lung și le încheiem cu expoziții, albume și tipărituri experimentale. Oferim granturi de fotografie, am lansat prima colecție tipărită de fotografie documentară din România și creștem o arhivă digitală pe www.cdfd.ro

 

Aceste proiecte au fost cofinanțate în 2019 de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) și Ordinul Arhitecților din România (OAR).

Expoziția Realități Posibile este cofinațată de Fundația9 și găzduită de Rezidența BRD Scena9.

 

Parteneri media: Scena9, Radio Romania Cultural, Biblioteca Metropolitană, Arhiva de imagine MȚR, Departamentul de Sociologie din cadrul SNSPA, One World România, Gala Societății Civile, The Institute.

 

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508