Printre nuanțele acestei culori primare, care a fascinat din cele mai vechi timpuri, se numără și „roșu est-propagandistic”, o culoare pe care am regăsit-o recent în două expoziții prezentate la Veneția și la București. Seria roșie de picturi recente a lui Andrei Tudoran expusă la Ann Art în București m-a dus cu gândul la puternica instalație a lui Ricardo García, realizată în acrilic și asfalt și luminată în roșu, pe care am văzut-o luna trecută la Pavilionul Venezuelei de la Bienala de Artă de la Veneția în expoziția cu titlul „Metáfora de las tres ventanas. Venezuela: identidad en tiempo y espacio”, curatoriată de Oscar Sottillo Meneses. Lucrările semnate de Natalie Rocha Capiello, Ricardo García, Gabriel López și Nelson Rangelosky au fost expuse la câteva zile după momentul deschiderii bienalei (ceea ce a constituit oarecum un statement în sine), dar cromatica aleasă a contribuit negreșit la construirea uneia dintre cele mai puternice manifestări artistice de la bienală.
Andrei Tudoran abordează în pictura sa teme social-politice actuale precum supravegherea video stradală sau moștenirea dificilă a comunismului, utilizând o tehnică proprie de inspirație glitch art, în care textura frustă a pânzei joacă rol de background. Uneori fundalul devine chiar mai important decât conținutul, ocupând cea mai mare parte a suprafeței de lucru, precum în cazul lucrărilor „rux_flag” (2018) sau „devesel_Usda” (2018), din prima sa personală în București, care a avut loc la galeria Ann Art. Prezentând o selecție de 21 de picturi recente – a căror dominantă cromatică se încadrează, după aprecierea criticului și istoricului de artă Aureliei Mocanu, la „roșu est-propagandistic” – „:Out of Memory ]” s-a desfășurat în perioada 26 iunie – 16 august 2019, cu o generoasă perioadă de prelungire a duratei expoziției până în prima săptămână a lunii septembrie.
Am remarcat prima dată lucrările artistului vizual Andrei Tudoran acum câțiva ani la Viena, când a expus în cadrul unei expoziții de grup la galeria Five Plus. Există, am observat, o anume preocupare a generației noastre – născută în ultima decadă socialistă în România – pentru înțelegerea și revizitarea comunismului, preocupare care se remarcă și în practica sa artistică. În cea mai recentă serie a sa expusă la Ann Art, Andrei Tudoran reia personaje și peisaje din lucrări anterioare, trecându-le de această dată prin filtrul unei lentile roșii, alcătuind o narațiune sacadată, întreruptă de glitch-uri.
Este interesant de urmărit aici cum roșul, ca element din simbolica socialistă, e perceput în funcție de contextul geo-politic și istoric în care ne aflăm. Pe de o parte, avem expoziția lui Andrei Tudoran de la Ann Art care se desfășoară acum, la 30 de ani de la căderea comunismului, demersul său dovedindu-se a fi oarecum comemorativ. Pe de altă parte, avem Pavilionul Venezuelei de la Bienala de Artă de la Veneția, care încă mai poate fi vizitat până pe 24 noiembrie 2019 și care are loc acum, în contextul crizei economice și politice cu care Republica Bolivariană se confruntă în timpul regimului socialist aflat în acest moment la putere.
Ana-Daniela Sultana-Cipariu
