spot_img

Elia Suleiman, Mounia Meddour și Jasmila Žbanić, invitați speciali la ”Les Films de Cannes à Bucarest”

Elia Suleiman, regizorul filmului It Must be Heaven, câștigătorul premiului special al juriului în cadrul Festival de Cannes 2019, vine la București pentru a doua oară.

Sâmbătă, 19 octombrie, publicul va avea ocazia să îl asculte în Débat des auteurs, unde va dialoga cu cineastul Claude Lelouch şi cu alţi regizori de film despre situaţia actuală a cinematografului mondial în epoca platformelor, a francizelor şi a multiplexurilor. Întâlnirea va avea loc la Cinema Elvire Popesco, la finalul proiecției Les plus belles années d’une vie, iar accesul la discuție va fi liber, în limita locurilor disponibile.

 

În 2012, în cadrul Les Films de Cannes à Bucarest, publicul a putut vedea două dintre cele mai premiate filme ale sale: Divine Intervention (2002 – Premiul Juriului la Cannes) şi The Time That Remains (2009 – Mențiunea specială a juriului la Cannes), ambele tratând conflictul dintre Israel şi Palestina într-o manieră profund personală și un stil care i-au adus comparaţia cu Jacques Tati şi Buster Keaton.

 

”Cu toate că sunt pline de regrete și compasiune, în filmele lui Suleiman nu se simte disperarea. ”Crezi că stau la mine acasă și mă gândesc la conflict?”, spune el. ”Mă gândesc la asta la modul existențial, la cum am putea ajunge la apropiere. Nu cred că disperarea este necesară, dacă ar fi așa, nu aș face filme. Dacă o să mă opresc, atunci puteți concluziona că m-am predat disperării.” asta spunea regizorul într-un interviu pe The Guardian, în 2009, cu ocazia premierei filmului The Time That Remains.

 

Elia Suleiman nu s-a oprit și îl regăsim în 2019 ca regizor, scenarist, dar și ca actor principal al comediei cu care a ajuns, pentru a treia oară, în competiția oficială a festivalului. It Must Be Heaven este o poveste burlescă ce explorează teme ca identitatea, naţionalitatea şi apartenenţa, unde cineastul continuă să înfăţişeze banalitatea şi absurditatea vieţii cotidiene în viniete intime şi tuşante, filmate acasă şi în străinătate. Suleiman jonglează și aici cu ludicul și din nou combină poezia cu umorul, cu un soi de sobrietate şi un strop de suprarealism.

 

„Dacă în filmele mele anterioare, Palestina era imaginată ca un microcosmos al lumii, cu noul meu film, It Must Be Heaven, lumea devine microcosmos al Palestinei”, declară Suleiman pe site-ul festivalului. Pelicula pune o întrebare fundamentală: „Unde se poate simţi o persoană ca acasă?”. „Regizorul-actor își folosește fața și trupul ca să exprime sufletul Palestinei și nicăieri acest lucru nu e mai pregnant ca în noua sa comedie amuzantă”, scrie Hollywood Reporter.

 

”I-am spus că Bucureștiul a evoluat foarte mult din punct de vedere culinar, și asta l-a convins să revină.”, a glumit regizorul Cristian Mungiu când a anunțat, în cadrul conferinței de presă care a avut loc ieri, faptul că cineastul palestinian va fi unul dintre invitații speciali ai ediției a zecea a Les Films de Cannes à Bucarest. Elia Suleiman va putea fi întâlnit la finalul proiecției filmului său de pe 20 octombrie, de la 20:30, la Cinema Elvire Popesco.

 

O noutate în programul de anul acesta a Les Films de Cannes à Bucarest este Papicha. Amplasat în Algeria în anii 90, filmul de debut al regizoarei Mounia Meddour spune povestea lui Nedjma, o studentă de 18 ani care iubeşte moda şi distracţia ca între fete. Însă acest stil de viaţă e pus în pericol de o campanie din ce în ce mai virulentă ce încearcă să impună femeilor algeriene să poarte burqa. Viaţa ei se schimbă după un atac dramatic şi tânăra decide să pună la cale un show de modă ca simbol al rezistenţei. Meddour a revelat într-un interviu pentru publicaţia Screen că filmul e auto-biografic. „Am crescut în Algeria până la 18 ani, am studiat la o universitate unde dormitorul arăta exact ca în povestea mea.” Publicul o va putea întâlni pe regizoare la proiecția filmului din 27 octombrie, la Cinema Elvire Popesco, care va rămâne la final pentru o sesiune de întrebări și răspunsuri.

 

Geneza şi urmările acestui film, primit cu căldură la Cannes, unde a fost proiectat în cadrul secţiunii Un Certain Regard, stau mărturie pentru dificultăţile cu care se confruntă, în acest moment, cinematografia arabă, ai cărei tineri regizori se revoltă împotriva cenzurii, examinând relaţii umane intense şi complexe. Papicha, ales încă din iulie să reprezinte Algeria la premiile Oscar din 2020, ar fi trebuit să aibă premiera pe 22 septembrie în Algiers, însă localităţile locale au anulat proiecţia. Producătorii, care acuză cenzura guvernamentală, au aflat din senin că permisiunea le-a fost retrasă iar pentru calificarea la premiile Oscar la categoria cel mai bun film străin, pelicula trebuia să fie difuzată în Algeria înainte de 30 septembrie. Din fericire, Premiile Academiei au făcut o excepție, iar filmul Papicha va concura în competiția pentru cel mai bun film străin chiar și în absența unei premiere în țara lui natală.

 

Mesajul feminist şi spiritul rebel al peliculei rimează cu evenimentele recente din Algeria unde, în fiecare vineri, începând cu luna martie, se ţin proteste de stradă împotriva guvernului conservator islamic, în ceea ce a fost denumită „Revoluţia Zâmbetelor”.

Ce mai fac vecinii noștri cinematografici? Știm multe despre actorii și regizorii americani, câte ceva despre cei francezi sau englezi, dar prea puține despre cei bulgari, georgieni sau bosniaci.

Ce mai fac vecinii noștri?, secțiune pe care Les Films de Cannes à Bucarest o propune anul acesta pentru prima dată, își propune să aducă spectatorilor români povești și cineaști din cinematografii aflate mai puțin sub lumina reflectoarelor canneze, dar cât se poate de umane, adevarate, sensibile și pasionante.

Secțiunea începe cu o proiecție a omnibusului Lost and Found, pentru a cărui aniversare de 15 ani de la producție se reunesc la București regizorii Jasmila Žbanić (Bosnia), Stefan Arsenijević (Serbia), Nadejda Koseva (Bulgaria), Mait Laas (Estonia) și producatoarea regizorului  Kornél Mundruczó, Viktória Petrányi (Ungaria). Impreună cu Cristian Mungiu, la rândul său co-realizator în acest proiect colectiv, aceștia se vor întâlni cu publicul și vor introduce filmul la Instituto Cervantes, luni 21 octombrie, de la ora 17:00. Spectatorii vor putea urmări pe parcursul festivalului câte un titlu din filmografia acestor autori pe cât de personali, pe atât de bine primiți de publicul festivalier.

Mait Laas, un reputat animator estonian, ne aduce Lisa Limone and Maroc Orange: A Rapid Love Story, o delicioasă animație cu portocale, potrivită deopotrivă pentru adulți și copii. Jasmila Žbanić va introduce Esma’s Secret, filmul care i-a adus un Urs de Aur la Berlin, Stefan Arsenievic va fi prezent la proiecția Love and Other Crimes, filmul care i-a adus premiul pentru regie la Festivalul de la Sofia, iar pentru ceilalți cineaști din grupaj vor fi prezentate cele mai recente filme ale lor.

Lisa Limone and Maroc Orange: A Rapid Love Story va fi proiectat duminică, 20 octombrie, la Cinema Pro, de la ora 11:30. Intrarea la toate proiecțiile din secțiunea Ce mai fac vecinii noștri? este liberă iar la filmul de animație au acces copiii peste 12 ani.

Programul complet al ediției a 10-a a Les Films de Cannes à Bucarest poate fi găsit pe site.

 

Prețul biletelor la Cinema Pro, Cinema Elvire Popesco, Cinema Muzeul Țăranului și Muzeul Național de Artă al României – Sala Auditorium este de 15 lei pentru biletele achiziționate până pe 18 octombrie și de 20 de lei pentru biletele achiziționate în timpul festivalului (18-27 octombrie 2019).

La Cinemateca Union biletele costă 10 lei sau 8, 5, 3 lei pentru posesorii de abonamente.

 

Biletele se achiziționează de pe Eventbook.ro, de la sediul Eventbook din Strada Actor Ion Brezoianu 21, din rețeaua Eventbook și de la casieriile cinematografelor Elvire Popesco, Cinema Muzeul Țăranului și Cinemateca Union. Mai multe detalii despre bilete găsiți pe site.

 

Vă invităm să rămâneți la curent cu cele mai noi știri despre ediția 10-a Les Films de Cannes à Bucarest, urmărind site-ul filmedefestival.ro și pagina oficială de Facebook.

 

Festivalul Les Films de Cannes à Bucarest este prezentat de Orange România, partener de tradiție al evenimentului.

Mașina oficială a festivalului: Renault.

Cu sprijinul: Catena, Apa Nova, Groupama Asigurări, Silva

Inspirat de: UniCredit Bank

Ediția a zecea a Les Films de Cannes à Bucarest este organizată de Asociația Cinemascop și Voodoo Films și realizată în parteneriat cu Ambasada Franței și Institutul Francez din Bucureşti

Proiect cultural finanțat de: Ministerul Culturii și Identității Naționale, Centrul Naţional al Cinematografiei, realizat cu sprijinul SACD, Société des Auteurs et Compositeurs Dramatiques, Reprezentanța Comisiei Europene în România.

Parteneri: Air France, Institutul Cultural Român, Instituto Cervantes, Ambasada Spaniei în România, POINT, Institutul Ramon Llull, Europa Cinémas, Hotel Mercure, Hotel Cişmigiu, SERVE, Bristot, UPS, Muzeul Național de Artă al României, Cinelab, Multimedia Est, CINETic, Lokal, Freedom House Romania, Eventbook, Cărturești, Universitatea Hyperion, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică IL Caragiale.

Parteneri media principali: Magic FM, Rock FM, Adevărul, Dilema Veche, Historia, TVR

Parteneri media: Radio România Cultural, Zile și Nopți, Elle, Observatorul Cultural, Cinemagia, News.ro, Ziarul Metropolis, AaRC, Movienews, Igloo, Banchiza Urbană, FilmNewEurope, Senso TV, Tonica, Cineghid, Cinemap, Agerpres, Liternet, FilmMenu.

Partener de monitorizare: Mediatrust

 

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508