Joi, 26 septembrie 2019, ora 11.00, la sediul din Calea Griviței 64-66, Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la deschiderea Salonului de restaurare literară – ediția I, care va cuprinde piese restaurate, pe toate suporturile, din patrimoniul muzeului și al caselor memoriale afiliate. La eveniment vor participa Acad. Ioan-Aurel Pop, Acad. Eugen Simion, Conf. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul MNLR, Eugenia Oprescu, șef Secție Patrimoniu MNLR, dr. Mirel Bucur, Președintele Asociației Conservatorilor și Restauratorilor din România și drd. Dan Octavian Paul, Președintele International Council of Museums (ICOM) România. AgențiadeCarte.ro este partener media.
Timpul care s-a scurs de la crearea unui obiect sau din momentul în care a avut loc un eveniment poate influența modul în care percepem lumea, cultura și spațiul în care trăim. Trecerea timpului poate da valoare unui obiect sau unui loc, dar trecerea timpului și diferiți factori, pot afecta semnificativ calitatea și integritatea acestora. Pentru a fi păstrate și puse în valoare este nevoie de specialiști care, cu îndemânare, pasiune și multă muncă reușesc să salveze acel „ceva” din spiritul locului și al timpului.
Salonul de restaurare literară este locul în care, timp de aproape o lună de zile, obiecte restaurate care dau sens și valoare spațiului cultural românesc pot fi admirate de publicul curios: carte veche manuscris și tipărită, corespondență, manuscrise și documente care au aparținut unor personalități marcante ale culturii române, așa cum au fost Titu Maiorescu, Mihail Kogălniceanu, Ion Vinea sau Ștefan Octavian Iosif, dar și obiecte de tapiserie sau obiecte vestimentare care au aparținut lui Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu sau Lucian Blaga. Expoziția va cuprinde și tablouri realizate de Camil Ressu, Iosif Steurer, Rodica Maniu, obiectele de cult pe suport metalic, ceramic și de lemn, dar și obiecte care aparțin caselor memoriale ale MNLR, toate supuse procesului de restaurare.
Până pe 20 octombrie 2019, în sălile de expoziție ale Muzeului Național al Literaturii Române din Calea Griviței 64-66 veți putea admira peste 50 de exponate din patrimoniul muzeului și al caselor memoriale afiliate.
Cazania lui Varlaam sau „Carte românească de învăţătură la dumenecele preste an şi la praznicele împărăteşti şi la svănţi mari“, tipărită la Iaşi în anul 1643, în Tipografia Domnească a Bisericii „Trei Ierarhi“, este cea mai importantă lucrare a mitropolitului Varlaam al Moldovei. Cartea este tipărită în limba română cu alfabet chirilic, conţinând 506 file, ilustrate cu multe gravuri de factură religioasă, precum şi frontispicii bogat decorate, viniete, iniţiale ornamentale, podoabe de final. prima carte tipărită în limba română din Moldova secolului al XVII-lea, iar rolul său este esenţial, respectiv transmiterea mesajului mântuirii, nu într-o limbă străină, recte slavona, ci în graiul strămoşesc.
Manuscrisul original de tip Tetraevanghel, unicat, datat în a doua parte a secolului al XVI-lea (an de început 1550, an de sfârșit 1600), este copiat în slavonă, pe hârtie cu filigran de origine poloneză. Așa cum se specifică în însemnările din cuprinsul manuscrisului, acesta a fost proprietatea familiei Holban, care avea o moșie în satul Culiceni din ținutul românesc Herța. Satul a aparținut dintotdeauna Principatului Moldovei, în prezent regiunea Cernăuți, Ucraina. Cartea curpinde cele patru Evanghelii din Noul Testament.
Sabia de paradă cu teacă şi ciucur a fost primită de fratele lui Tudor Arghezi, care a luptat în Primul Război Mondial. Are însemnele Regelui Ferdinand, este de provenienţă germană şi este confecţionată din oţel cu gardă cu decor cu frunze de acant, teaca este din tablă de fier căptuşită în interior cu carton presat pentru susţinere. Ciucurele este atârnat de panglică de mătase cu fir metalic pe care apare sigiliul regal. Acesta este realizat din lemn îmbrăcat în fir metalic auriu cu miez de bumbac.
Pereche de ochelari care au aprținut lui Dumitru Panaitescu (Perpessicius), înainte și după restaurare.
Toate acestea vor putea fi admirate de publicul din București și din afara acestuia pe parcursul expoziției, de luni până vineri, în intervalul orar 10.00 – 18.00.
