La editura Omonia a apărut volumul ”Doi umaniști greci în Italia: Mihail Sofianos și Teodor Rentios”, de Alexandru Elian. Evocare de acad. Emilian POPESCU. Ediție îngrijită de pr. Vasile V. MUNTEAN. Cea mai recentă apariție a editurii OMONIA oferă istoricilor, bizantinologilor, doctoranzilor domeniului un titlu care-și aștepta de mai bine de opt decenii publicarea. Teza de doctorat a lui Alexandru Elian, pregătită sub îndrumarea savantului Demosthene Russo (1869-1938), vede astăzi lumina tiparului la 81 de ani de la susținerea ei. Realizarea ediției se datorează inițiativei regretatului bizantinolog Nicolae-Șerban Tanașoca dusă la bun sfârșit prin strădania și stăruința părintelui profesor Vasile V. Muntean.
Act de recuperare cu atât mai necesar cu cât lucrarea pune în circulație idei, teze și rezultate nedepășite până astăzi, oferind specialiștilor români un izvor prețios pentru istoria elenismului din diaspora. Totodată, lucrarea constituie, prin admirabila rigurozitate, prin grija pentru detaliu, prin examinarea responsabilă a documentelor cercetate, prin argumentarea științifică a oricărei teze sau idei enunțate, un strălucit model de urmat pentru tinerii doctoranzi și cercetători.
Lucrare de pionierat la vremea respectivă, așa cum a rămas de altfel până astăzi, teza reconstituie biografia și opera a doi umaniști greci originari din insula Chios care s-au afirmat în Italia secolului 16, aducând o contribuție importantă la salvarea și răspândirea culturii clasice grecești în acest spațiu. „Atât Sofianos cât și Rentios – arată autorul – sunt reprezentativi pentru noul aspect, didactic, pe care îl capătă Umanismul grecesc în Italia, la jumătatea veacului XVI: și unul și celălalt sunt în primul rând dascăli, încadrându-se și unei tradiții neogrecești care de la sfârșitul epocii bizantine până la crearea noului stat elen a făcut ca elementele cele mai distinse ale culturii grecești să fie animate de o puternică vocație didactică, pe care și-au exercitat-o în bună parte dincolo de granițele etnice ale elenismului. Cei doi învățați mai prezintă și alte caractere comune cu majoritatea grecilor culți stabiliți în Italia: sunt copiști de manuscrise, versificatori și se îndeletnicesc cu filosofia […].Copiind manuscrise grecești, ei continuă o tradiție bizantină[…]; alcătuind epigrame în metru și în limbă homerică, ei ascultă de o altă tradiție și mai veche; a eleganței lapidare, unite deseori cu spiritul atic, care din vechea Eladă până la ei nu se pierduse. La aceasta, ei adaugă vechea pasiune grecească pentru filozofie, pe care o slujesc după puteri prin traduceri, cὸpii și comentarii. Amândoi sunt, așadar, în Occident emisarii vrednici ai elenismului pe care-l reprezintă în cele mai curate tradiții ale sale”. Cei doi cărturari greci, a căror traiectorie și carieră pe pământ italian este urmărită și analizată cu admirabilă minuțiozitate de Alexandru Elian, s-au bucurat de prețuirea elitei specialiștilor europeni contemporani lor, care le-au închinat, după moda vremii, epigrame omagiale.
Ediția este îngrijită de părintele profesor Vasile V. Muntean, care subliniază, la rându-i, „contribuția remarcabilă la Istoria elenismului din Italia, care se va lectura cu viu interes și de cititorul român, întrucât ea cuprinde și câteva informații legate de istoria și cultura pământeană din Evul Mediu”. În opinia acad. Andrei Pippidi, citată de pr. Vasile V. Muntean, cartea aceasta apare „ca un monument în memoria unui mare învățat”.
Academicianul Emilian Popescu evocă, în rânduri emoționante, personalitatea bizantinologului român: „Alexandru Elian face parte din categoria oamenilor în care Dumnezeu a sădit de la naștere, în mintea și sufletul lor, mari și numeroase daruri. În cursul vieții sale el a cultivat aceste daruri, încât ele l-au profilat în societatea românească, în care a trăit, ca un intelectual de elită și un creștin ortodox practicant”.
Lucrarea reproduce și medalionul consacrat acad. Alexandru Elian în volumul Membrii Academiei Române. Dicționar 1866-2016, Partea I (A-L) semnat de acad. Dorina N. Rusu, din cuprinsul căruia spicuim mai jos câteva repere biografice esențiale.
Născut la București, licențiat în filosofie și istorie al Universității din București, Alexandru Elian și-a susținut în 1938 teza de doctorat. Membru al Școlii Române din Franța de la Fontenay-aux-Roses (1932-1934), a urmat studii de specializare la Veneția. Paleograf și șef de sector la Secția de manuscrie a Bibliotecii Academiei Române (1936-1956), a fost profesor de paleografie (1937-1948) la Școala Superioară de Arhivistică. A predat bizantinologia la Universitatea din București (1948-1952) și la Institutul de Teologie (1956-1975). Șef de sector și apoi șef de secție (1956-1968) la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”. În studiile și lucrările sale a abordat istoria Bizanțului, relațiile acestuia cu Țările Române, ca și istoria Bisericii Ortodoxe Române. Volumul Fontes Historiae Daco-Romanae.III. Scriitorii bizantini (Sec.XI-XIV), la care a fost coautor, a fost distins în 1976 cu Premiul „Vasile Pârvan” al Academiei Române. Prețioase rămân și lucrările sale în domeniul paleografiei (Elemente de paleografie greco-română, 1956, Primul manual de paleografie greco-română, 1957). Membru corespondent (din 1991), Alexandru Elian a devenit în 1993 membru titular al Academiei Române. Mircea Eliade nota în 1936 că „un Alexandru Elian – bizantinolog și filosof – nu prea se naște des la noi în țară”. Iar într-o scrisoare din 1986 adresată părintelui profesor Vasile V. Muntean, filosoful Constantin Noica preciza: „Prof. Elian mi-a fost coleg de liceu și a reprezentat, în generația mea, conștiința critică de ultimă severitate pentru noi toți”.
Licențiat în Teologie la Sibiu, cu doctorat în Teologie susținut în 1985 la București, sub îndrumarea prof.univ.dr. Alexandru Elian, părintele profesor dr. presbiter Vasile V. Muntean (n.1949) a fost, din 1993 până nu demult, profesor asociat la Universitatea de Vest din Timișoara (cursuri de istoria Bisericii Ortodoxe Române și de Istorie Bisericească Universală și Bizantinologie). Între 1996 și 2006 a predat și la Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița. Autor al unor lucrări de istorie bisericească (Istoria Bisericii românești, 2 vol., 2009, 2010) și de bizantinologie (Bizantinologie, vol. I, 1999), s-a aplecat totodată asupra relațiilor Țărilor Române cu Bizanțul (Spiritualitate bizantină și românească, 2004, Byzantium and the Romanians, 2009). O preocupare importantă a bizantinologului pr. Vasile V. Muntean o constituie editarea operei strălucitului său dascăl Alexandru Elian. Ediția Bizanțul, Biserica și cultura românească (Iași, 2003), care strânge laolaltă studii fundamentale ale lui Alexandru Elian, a fost urmată de un volum omagial apărut la Timișoara în 2008. În aceeași arie de preocupări se înscrie și îngrijirea disertației doctorale a „magistrului Alexandru Elian” publicată acum la Editura Omonia.
Lucrarea a apărut cu sprijinul generos al Stem Life S.A. Euromedics Cryo Bank, condusă de dl. Georgios Sykiotis.
***
”Doi umaniști greci în Italia: Mihail Sofianos și Teodor Rentios”, de Alexandru Elian
Editura OMONIA, București, 2019, 216 p.