spot_img

România străluceşte la cea mai mare expoziție de arhitectură teatrală și scenografică din lume

Porţile celei de-a XIV-a ediţie a Cvadrienalei de Scenografie şi Spaţiu Perfomativ de la Praga, cea mai mare expoziție de arhitectură teatrală și scenografică din lume, s-au deschis pentru public, joi, la Výstaviště Praha (Prague Exhibition Grounds). Institutul Cultural Român (ICR) reprezintă România, în perioada 6-16 iunie 2019, în calitate de partener strategic, alături de instituţii de prestigiu din Republica Cehă, la cea mai mare manifestare culturală din ţara de reşedință. Criticul de artă și eseistul George Banu este curatorul expoziţiilor care reprezintă România la această ediţie a cvadrienalei. Cele două standuri, organizate de ICR, prezintă creaţii din opera celebrului scenograf, Dragoș Buhagiar, și proiectele celor trei secții de scenografie de la universitățile din țară – UNARTE, UNATC (ambele din București) și Universitatea de Arte Târgu-Mureș –, reunite în jurul unui motiv comun, „Ruinele teatrului, ruinele orașului“.

Deschiderea Cvadrienalei de Scenografie şi Spaţiu Perfomativ de la Praga, în prezenţa a numeroşi oficiali din Republica Cehă, artişti, specialişti internaţionali, a avut loc, miercuri seară, printr-un spectacol de operă şi dans contemporan, „Echo-Metamorphoses“/„Garden of life“, inspirat de opera lui Ovidiu şi interpretat în aer liber, într-un teatru de vară din faţa somptuosului pavilion central, construit în stil art-nouveau (1891). Muzica a fost creată de compozitorul Vít Zouhar, iar spectacolul neconvenţionl, de tip instalaţie şi new-media, poartă semnătura regizorului şi scenografului sloven Rocc.

     „Un eveniment precum Cvadrienala de la Praga ne demonstrează că între text și actori, niciodată aidoma, scenele își au propria lor personalitate. În cele mai reușite creații, ele formează, împreună cu replicile și cu protagoniștii, un întreg solid precum nucleul atomic al celor mai stabile substanțe. Vorbind despre nuclee, este simbolic faptul că această reuniune de referință are loc, de mai bine de jumătate de veac, în inima Europei, într-una dintre capitalele ei cele mai seducătoare. Pentru Institutul Cultural Român este o bucurie și o onoare să susțină, și în acest an, prezența românească la Cvadrienală, un loc în care prezentul scenei mondiale intră în rezonanță cu viitorul“,  a transmis preşedintele ICR, Liliana Ţuroiu.

 

Cvadrienala, care s-a deschis pentru public, joi, 6 iunie, găzduieşte până pe 16 iunie reprezentanți din 79 de țări. Pe parcursul a zece zile sunt organizate 64 de expoziții naționale, la care sunt invitaţi peste 800 de artişti de pe toate meridianele. Cvadrienala de la Praga prezintă designul performativ ca pe o formă de artă preocupată de crearea de spaţii  active, care dincolo de a fi decorative, moderne şi interactive, sunt încărcate emoţional cu mesaje new media despre tradiţia  fiecărei ţări. La cele 600 de evenimente (performance-uri, workshopuri, dezbateri, networking), care se desfăşoară într-o sută de spaţii din Praga, sunt aşteptaţi peste 50.000 de vizitatori.

Suntem orgolioși și refuzăm să credem că spectacolul se termină într-o zi. Dar e în firea lucrurilor, e o condiție a vieții. E o condiție a teatrului.  Și totuși, ne propunem cu voce tare: poate că obiectele merită o șansă, încă o șansă.  Ideea de a expune instalația Ruinele scenei este, până la urmă, un pretext pentru a mă reîntâlni cu obiectele create pentru diferite spectacole, de a inventa imagini noi, de a le reinvesti cu alte semnificații, reunindu-le într-o compoziție coerentă, într-un alt spectacol, privit de aproape“, a declarat scenograful Dragos Buhagiar.

Noi propunem azi, aici, la Praga, relicvele viselor scenice concepute de un mare scenograf, Dragoș Buhagiar.  El iubește scena, dar și textele: astfel se explică logodna constant celebrată. Nici indiferent, nici sclav supus cuvintelor, el propune spații de dialog grație cărora ele răsună, lăsând corpurile deplin să se exprime. Dragoș Buhagiar expune tezaurul retrospectiv al operei sale și noi, la Praga, îi suntem moștenitorii de o vară“. Studenților scenografi, prea tineri pentru a fi confruntați cu ruinele teatrului, li s-a propus să exploreze ruinele orașului din perspectiva reintegrării lor în circuitul culturii urbane. Teatrul și spectacolul ca practici de reanimare a ruinelor urbane: acesta este răspunsul tinerei generații“, a subliniat criticul de artă George Banu.

 

        Creată în 1967 de celebrul scenograf Josef Svoboda, Cvadrienala s-a dezvoltat, în următorii ani, în spiritul Primăverii de la Praga. Triga de Aur, cel mai prestigios dintre cele 22 premii oferite la această ediţie – atât pentru secţiunea Ţări şi Regiuni, cât şi pentru secţiunea Studenţească – este  statuia şi premiul principal oferit în mod tradițional pentru cea mai bună expoziție. Simbolurile premiului Triga de Aur, cei trei cai care trag carul, sugerează cele trei etape ale vieții (instinctul și intuiția tinereţii, experiența maturității și vârsta înțelepciunii) şi descriu, la această ediţie, fazele procesului creativ: imaginația, transformarea și memoria.

Ceremonia de acordare a premiilor va avea loc pe 11 iunie, în prezenţa curatorilor tuturor ţărilor participante. Organizarea Cvadirenalei în Republica Cehă a fost realizată de echipa Institutului Cultural Român de la Praga.  ICR susține organizarea prezenței românești la Cvadrienală din anul 2007, iar ultimele două ediții au fost curatoriate, în 2011 și 2015, de scenograful Ștefania Cenean. Catalogul care însoțește prezența românească în anul 2019 la cvadrienală a fost realizat de editorul Dana Ionescu, redactor-șef al Editurii Nemira, și de graficianul Bogdan Căpîlnean, textele fiind traduse în limba engleză de Samuel W.F. Onn.

După încheiarea Cvadrienalei de pe 16 iunie, instalaţia scenografului Dragoş Buhagiar va putea fi admirată şi în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, care se va desfășura între 14-23 iunie 2019.

 

 

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508