spot_img

Actrița Lamia Beligan și muzicianul Nicolae Szekely, în recitalul „Armonii Pascale”, la Castelul Peleș

Stagiunea „Sunetul Muzicii” de la Castelul Peleș, după 10 ani și numeroase evenimente culturale, primește o înfățișare nouă și un format mai cuprinzător reunite sub numele de „Citadela Artelor” – o nouă stagiune al cărei debut s-a bucurat de mult succes în luna martie a acestui an. Sâmbătă, 20 aprilie 2019, de la ora 16:00, la Sala de Concerte a Castelului Peleș va avea loc cel de-al doilea eveniment al stagiunii, prilejuit de apropierea Sărbătorilor de Paști. Invitați să facă parte din „Citadela Artelor” vor fi Lamia Beligan, distinsă actriță a Teatrului Național din București, și multi-instrumentistul Nicolae Szekely.  Artiștii au pregătit un program emoționant care va cuprinde lectura poemelor alese, cu temă filosofică și religioasă, acompaniate de acorduri ale muzicii tradiționale vechi românești și de factură orientală, oferind un îndemn către meditație, cumpătare și întoarcere către valori din timpuri imemoriale. Și de această dată, deschiderea serii va fi marcată de prezentarea unui nou element de valoare din patrimoniul Muzeului Național Peleș. AgențiadeCarte.ro este partener media.

Gazda evenimentului va fi Sebastian Crăciun, iar intrarea va fi liberă, prin solicitarea invitației electronice la adresa rezervari.ucimr@gmail.com

Actrița invitată va citi o selecție de poeme ce poartă cu sine un profund mesaj spiritual, alese din opera unor scriitori precum maica Teodosia Zorica Lațcu, Sandu Tudor, Radu Gyr, Daniel Turcea, Corneliu Coposu, Cezar Ivănescu și Vasile Voiculescu. Lectura va fi acompaniată de recitalul care va cuprinde lucrări tradiționale românești, doine și sonorități vechi ale Orientului apropiat interpretate la instrumente precum nai, flaut de bambus, duduk, cavala egipteană și nei milenar.

 

,,Aceste versuri poartă în ele o forță, o lumină și o intensitate pe care doar durerea și experiența mistică o puteau naște.” (Lamia Beligan) „Am ales o muzică a cărei sursă este poezia, în sensul ei divin, cu teme și sunete care te înfioară și poate că încă au capacitatea de a purifica gândurile ascultătorilor din zilele noastre.” (Nicolae Szekely)

 

Lamia Beligan – a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică  București, promoția 1990, clasa profesorului Ion Cojar. A debutat la Teatrul Național din Craiova, cu rolul Honey din ,,Cui i-e frică de Virginia Woolf?” de Edward Albee în regia lui Mircea Cornișteanu. A jucat pe scena acestui teatru până în anul 1994 interpretând roluri ca Vrăjitoarea din ,,Ubu Rex cu scene din Macbeth” de Alfred Jarry și William Shakespeare sau Sonia din ,,Unchiul Vanea” de A.P. Cehov. În prezent este actriță a Teatrului Național din București. A debutat pe scena acestui teatru în 1979, cu piesa ,,Însemnările unui Necunoscut” după Fiodor Mihailovici Dostoievski, în rolul Sașa. Au urmat rolurile: ,,Fata din Andros” de Terențiu, Tamara, Sachs din ,,De partea cui ești” de Ronald Harwood, Veturia din ,,Mofturi la Union” după I.L. Caragiale, Lucie din ,,Egoistul” de Jean Anouilh, până la Raisa Filippovna din ,,Sinucigașul” de Nikolai Erdman. A jucat și rolul Lizei în piesa ,,Copiii Soarelui” de Maxim Gorki, la Teatrul Mic din capitală.

Debutul în televiziune l-a avut cu rolul Ioanei din ,, Ochii care nu se văd” în regia lui Dan Necșulea, apoi a jucat rolul Măriucăi în ,,Baltagul”, ecranizarea pentru televiziune a romanului sadovenian, în 1998. În anul 2000 a apărut în filmul ,,Poveste imorală” de Rodica Ojog Brașoveanu, în 2002 a interpretat rolul Anei în ,,Tinerețea lăcustelor”, iar în anul 2006 a jucat rolul Tania Belinski din serialul ,,La urgență”.

În domeniul filmului a interpretat numeroase roluri precum: Gioia din ,,Nisipul din urne” în regia lui Frieder Schuller, coproducție Germania – România, în 1986; Edith – ,,Natures mortes” în regia lui Patrick Malakian, 2000; Therese – ,,Le Pere Goriot”, regia Jean – Daniel Verhaeghe în anul 2004 sau Ida din ,,Na vlasti nebespeci”(At Your Own Risk), regia Filip Renc, în anul 2008.

A fost decorată de Președintele României cu Medalia Meritul Cultural. În anul 1999 a fost distinsă cu  Premiul Fundației Silvia Popivici pentru cea mai bună actriță a anului 1998 și multe alte premii și nominalizări precum: Premiul de interpretare pentru rolul Gwendolline din comedia muzicală după piesa ,,Bună seara, domnule Wild” la Festivalul Internațional de la Liverpool în anul 1990 și Leul de Argint pentru filmul ,,Hotel de lux” în regia lui Dan Pița, în care a interpretat rolul Martei  în anul 1992.

Nicolae Szekely – de profesie inginer, a absolvit Facultatea de Metalurgie la Institutul Politehnic București, întreaga personalitate și timpul liber fiindu-i acaparate însă de preocupările pentru arte, în genral filosofie, muzică și poezie. Pasiunea pentru muzică îl călăuzește spre chitara clasică, astfel că în anul 1987 participă și câștigă locul I la Festivalul Național de Chitară Clasică de la Sinaia.

După anul 1988 se stabilește la Hunedoara, unde continuă preocupările pentru muzică, învăţându-i şi pe alţii arta interpretării la chitară. În anii 1990 este co-organizator al festivalulului „Zilele Chitarei Clasice”, la care participă chitarişti din ţară dar şi de peste hotare. Cu această ocazie întâlneşte pentru prima dată acest instrument. Activitatea chitaristică continuă cu diferite recitaluri (festivalul „Toamna Muzicală”, „Zilele Chitarei Clasice”), urmând ca în anul 2007 să urmeze adevărata întâlnire cu familia lăutei. Grupul „Huniadi Cantores” îi aduce lui Nicolae Szekely un instrument deosebit: vihuela, instrument din perioada renașterii, din Spania secolului XV.

După un an, îşi comandă o lăută, mai apoi o vihuela (construite de acelaşi lutier – Gyorgy Lorinczi), instrumente care îi acaparează întreaga pasiune pentru muzică. Studiază intens repertoriul pentru lăută şi vihuela, este activ la festivalurile medievale din ţară: Sighișoara, Mediaș, Codlea, Tîrgu Neamț, Brașov, Râșnov, Bistrița, Cluj, Alba-Iulia, Sibiu, participă şi la un master-class cu Hopkinson Smith, care îi dezvăluie din tainele tehnicii, speciale, a acestor instrumente.

Susţine recitaluri de muzică renascentistă în diferite spații culturale, în special cetăți, săli de muzee, biserici vechi: Cetatea Neamțului, Castelul Corvinilor, Biserica fortificată de la Biertan, Cetatea Râșnovului, Turnul Bastionului din Cluj, Biserica Evanghelică Mediaș, București: Casa de Cultură a Studenților, teatrul particular UnTeatru, Palatul Mogoșoaia, Muzeul Țăranului Român. Lumea muzicală a lui Nicolae Szekely persistă în repertoriul medieval şi renascentist, de o bogăţie şi profunzime nebănuite. Autori ca Francesco da Milano, Enriquez Valderrabano, Miguel Fuenllana, Luis Milan, Pierre Ataingnant, Diego Pisador, John Dowland, Hans Gerle, Hans Judenkoenig, Hans Newsidler, Alonso Mudarra, Francesco Spinacino, sunt doar câţiva din imensa literatură pentru lăută şi vihuela.

Preocupările muzicale nu sunt deloc limitate la o epocă anume, perioadă sau gen, orice întâlnire cu muzica adevărată devine o pasiune. Astfel că în colecția proprie au apărut pe rând, o cobză, blokflute (sopran, alto, sopranino), mandolina, instrumente de percuție (tobele, cochetând cu muzica de jazz), cavalul, naiul, harpa medievală sau gotică, ney, kawala egiptean, psaltery, pipa, quena, duduk, si multe multe altele.

 

Stagiunea „Citadela Artelor” este un eveniment organizat de UCIMR – Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România în parteneriat cu Muzeul Național Peleș.

Parteneri culturali: Exces Music, Programul „Oportunități la tine acasă” derulat de UCIMR, Asociația Pro Valores.

Parteneri media: EnjoyTV Romania, Radio România Cultural, Observator cultural, Radio Trinitas, Agenția de Carte, Ro Portal, România Pozitivă, Calendar Evenimente, Bucuresteni.ro, Onlinegallery.ro, Jurnalmm.ro

Următorul eveniment din „Citadela Artelor” va fi un omagiu adus lui Dinu Lipatti de către cunoscuta pianistă Mădălina Pașol și va avea loc sâmbătă, 25 mai, de la ora 16:00.  Intrarea va fi liberă prin solicitarea invitației la adresa rezervari.ucimr@gmail.com

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508