România va fi prezentă la ediţia din acest an la Livre Paris/ Salonul Cărţii de la Paris, în perioada 15-18 martie 2019, cu o serie de evenimente organizate la standul Institutului Cultural Român. Sloganul sub care se vor desfăşura proiectele propuse de ICR este „2019 – L’année de la Roumanie en Europe / Anul României în Europa”. „Standul ICR va surprinde publicul și la această ediție a Livre Paris, după un binemeritat loc întâi la ediţia 2018, nu numai prin volumele extraordinare pe care le expune ci și prin programul dens de dezbateri și lansări. Iar conceptul, plasat la granița dintre literatură și artă plastică, este o abordare diferită a spațiului expozițional, care să evidenţieze autorii titlurilor de la editura ICR”, declară Liliana Ţuroiu, preşedinte al Institutului Cultural Român.
La inaugurarea standului României de la Salonul Cărţii de la Paris, care va avea loc joi, 14 martie, de la ora 18.00, sunt invitaţi E.S. Ambasadorul României în Franţa, Luca Niculescu, E.S. Adrian Cioroianu, ambasador al României la Delegaţia permanentă a României pe lângă UNESCO, E.S. Lilian Zamfiroiu, ambasador al României la Luxemburg, contele Georges Jacobs de Hagen; Koen Clement, preşedintele Asociaţiei Europalia, şi Dirk Vermaelen, director artistic al Festivalului Europalia.
Alături de oficialităţi vor fi prezenţi preşedintele ICR – Liliana Ţuroiu, şi vicepreşedintele Mirel Taloş.
Tot joi, artistul Valeriu Pantilimon va susţine un performance în premieră, „Voi fi mâna gândului tău”. Graficianul va transpune, live, în roşu şi negru, emoţii, poveşti pe hârtie „aspră”, cu condeiul. El va realiza o caligrafie unică a şapte citate din scriitori români. De asemenea, vor fi imprimate pe douăsprezece pânze suspendate pe o structură metalică, douăsprezece citate din autori canonici europeni.
„Textele, transpuse pe hârtie, vor fi redate aşa cum se suprapun gândurile, iar textura va fi mată sau strălucitoare, aşa cum pot fi şi gândurile”, explică artistul.
Printre noutăţile editoriale se vor număra traduceri în franceză ale unor titluri, precum „Dimitrie Cantemir – Un prince roumain a l’aube des Lumières européennes”, de Ştefan Lemny, apărută la editura ICR, romanul „Fem” (éditions Non Lieu), de Magda Cârneci, „Un Cioran inédit, purquoi intrigue-t-il?” (éditions Fauve), de Mara Magda Maftei, „Pourquoi Hecube” (éditions Non Lieu), de Matei Vişniec, „Les années romantiques” (éditions Non Lieu), de Gabriela Adameşteanu, şi „L’Empreinte du papillon ou l’improbable idylle entre Capitalisme et Dictature” (éditions L’Harmattan), de Marina Anca. Tot la standul României, vor fi invitaţi de marcă, personalităţi ale culturii române, precum Dinu Flămând, Adriana Babeţi, Ioana Pârvulescu, Matei Vişniec, George Banu, Lucian Vasilescu, Cosmin Perţa, Stelian Tănase şi George Arion.
La dezbaterile organizate la stand vor participa scriitori români şi străini, traducători, editori francezi şi români, precum: Ana Antonescu (editura Corint), Olimpia Verger (éditions des Syrtes), Bogdan Hrib (editura Tritonic), Nicolas Faroux (éditions L’Harmattan), Michel Carassou (éditions Non Lieu), traducătorii Cristian Fulaş, Nicolas Cavailles, Florica Courriol, Nicolae Tzone şi Ovidiu Enculescu (editura RAO).
Lansarea volumului „Après Cadere”, apărut la editura Transignum, şi dezbaterea pe marginea acestuia, în prezenţa autorilor, va avea loc sâmbătă, 16 martie, de la ora 15.00. Invitaţii la discuţie sunt: Wanda Mihuleac, Alain Snyers, Paul Ardenne, Doina Lemny, Sophie Lapalu şi Ioana Tomşa.
O altă masă rotundă organizată la standul României, duminică, 17 martie, de la ora 15.00, va fi susţinută de Petre Răileanu, Michel Carassou şi George Banu – „Art & Histoire”, tema dezbaterii fiind albumul „Les Avant-Gardes. La Charrette et la Cheval-vapeur”. De la ora 18.00, scriitoarele Gabriela Adameşteanu, Magda Cârneci şi Adriana Babeţi, alături de istoricul Stelian Tănase, vor analiza subiectul „30 de ani după decembrie 1989 – trecut versus viitor”.
De asemenea, vineri, de la ora 14.00, la standul României se vor prezenta publicului cărțile: „Ilie Prépéléac”, de Nora Letca, „Contes roumains de Maramures”, de Estelle Cantala, illustrations de Marie Legrand, éditions du Jasmin, 2018; „La jeune fille plus sage que le juge”, de Mariana Cojan-Negulescu, éditions Albin Michel, 2018.
Aproximativ 35 de edituri româneşti îşi vor face cunoscute titlurile la stand.
Standul României de la Livre Paris a fost apreciat în 2018 drept cel mai frumos spaţiu expoziţional, inclus în clasamentul site-ului de cultură actualitte.com. La ediţia de anul acesta a Salonului, Standul României are o suprafaţă de 121 metri pătraţi şi este realizat de arhitect Andreea Macău, după conceptul propus de Liliana Ţuroiu – România „la graniţa dintre literatură şi artă”. https://www.icr.ro/pagini/icr-prezent-cu-dezbateri-si-lansari-la-salonul-cartii-de-la-paris
………………………………………………………………………………………..
Participarea României la Livre Paris se identifică de 11 ani cu ICR şi este un prilej de a oferi publicului francez și românilor din Franța noutățile editoriale românești, prezentări de carte, dezbateri. Livre Paris celebrează bogăţia şi diversitatea patrimoniului literar european, precum şi rolul scriitorilor şi gânditorilor în construcţia unei Europe deschise. Ediţia 2019 face excepţie de la tradiţia salonului de a avea în fiecare an o ţară invitată de onoare, pentru a celebra în premieră un continent: Europa.
Salon du Livre, care anul acesta va avea loc la Porte de Versailles, a fost creat în 1981, iar din 2016 a devenit Livre Paris, dedicat profesioniştilor din domeniul editorial: agenţi literari, editori, tipografi, producători de carte electronică, distribuitori şi vânzători de carte din Franța şi din circa 100 de ţări, care însumează 1.200 de expozanți şi 35.000 de autori, dar și publicului larg, bucurându-se de o maximă vizibilitate în media franceză și având anul acesta 180.000 de vizitatori.
Institutul Cultural Român (ICR), autoritate administrativă autonomă, potrivit Legii 356/2003, inițiază, organizează și dezvoltă capacități asociative, de mobilizare și convergență în jurul unor proiecte culturale de interes național. Activitatea ICR antrenează și include, sub diferite forme, personalități de prestigiu (…), instituționalizând un parteneriat activ cu societatea civilă, pentru realizarea de acțiuni și de evenimente în spiritul european al comunicării culturale. ICR are ca scop reprezentarea, promovarea și protejarea culturii și civilizației naționale în țară și în străinătate.
