Joi, 14 martie 2019, orele 19.00-21.30, la Schillerhaus – „Friedrich Schiller” Kulturhaus/ Casa de cultură „Friedrich Schiller” – Str. Batiştei nr. 15, Bucureşti, va avea loc o nouă ediție a Cafenelei critice.
A apărut de curînd, către sfîrşitul anului trecut, traducerea românească a romanului ”Biciul dispreţului. Povestea unui stigmatizat/ Die Peitsche im Antlitz. Geschichte eines Gezeichneten” (Prefaţă, tabel cronologic şi ediţie bilingvă îngrijită de William Totok; Traducere din limba germană de Werner Kremm, Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2018) al lui Franz Xaver Kappus (1883-1966) – nume lipsit astăzi de rezonanţă. Şi totuşi… el e cel căruia marele Reiner Maria Rilke i-a adresat Scrisorile către un tînăr poet, răspunsuri la epistolele pe care i le trimisese Kappus în 1903-1908, pe cînd avea 20-25 de ani! Şi Rilke, şi Kappus erau austrieci germanofoni, cetăţeni – adică – ai Imperiului Austro-Ungar, de origine pragheză întîiul, iar al doilea… bănăţean, şvab din Timişoara, oraş în care va plasa mai tîrziu, după primul război mondial, subiectul Biciului…, cel de-al doilea roman expresionist al său (urbea fiind recognoscibilă în carte, fără să fie numită ca atare). Căpitan al armatei imperiale, Kappus lucrase în timpul războiului la Biroul literar al Ministerului de Război, la Viena. Avea deja în spate o carieră literară şi jurnalistică notabilă şi a continuat şi în perioadele în care a locuit, în 1991, la Budapesta, apoi, pînă-n 1925, la Timişoara, ulterior la Berlin, unde va deveni autor de romane de consum. Democrat din fire, reactivat ca maior în războiul al doilea, dar fără să consune cu ideologia hitleristă, semnează în 1945 un apel public al Partidului Liberal-Democrat pentru refacerea Germaniei ca societate eliberată de nazism. O biografie bănăţeano-austriaco-germană interesantă, aproape „rocambolescă”, graţie căreia din Timişoara porneşte un fir către faimosul Rilke, din atmosfera aceluiaşi oraş hrănindu-se şi naraţiunea din Biciul dispreţului.
Despre Kappus şi despre romanul său, despre Timişoara şi despre Rilke, despre diversitatea culturală a Banatului şi despre istoria complicată a secolului XX va fi vorba într-o ediţie specială a Cafenelei critice, organizată în colaborare cu „Friedrich Schiller” Kulturhaus/ Casa de cultură „Friedrich Schiller” şi cu Muzeul Naţional al Literaturii Române, cu participarea lui William Totok şi a lui Werner Kremm, autorii ediţiei bucureştene a romanului lui Franz Xaver Kappus. La Schillerhaus!
Amfitrion: Ion Bogdan Lefter.
Cafeneaua critică, proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate, desfăşurat în 1994-1998, în cafeneaua Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti, şi după 2008, în diverse cluburi din Capitală, este găzduită actualmente de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (sediul din Strada Nicolae Creţulescu)*.
EDIŢIA DE FAŢĂ – LA SCHILLERHAUS!
*
Cafeneaua critică
Joi 14 martie 2019, orele 19.00-21.30
Schillerhaus – „Friedrich Schiller” Kulturhaus/ Casa de cultură „Friedrich Schiller”
Str. Batiştei nr. 15, Bucureşti (lîngă fostul sediu al Ambasadei SUA)
Contact: 0729-85.22.69 (Aurora Fabritius); 0731-00.30.22 (Andreea Drăghicescu); 0737-210.978 (Paul Radu)
_______________
* Invitaţii „stagiunii” 2018-2019 şi participanţii la discuţii: Ioan Cristescu, Mireille Rădoi, Adina Berciu-Drăghicescu, Dan Gulea, Mircea Tiberian (Centenar neconvenţional: perspectiva feministă, scriitorii căzuţi, cantata Tiberian) (ediţia a 227-a); Ion Pop şi Constantin Abăluţă, Iulian Băicuş, Ana Blandiana, Mircea Martin, Simona Popescu, Ion Simuţ (despre Poezia românească neomodernistă) (ediţia a 228-a); amfitrionul şi Vlad A. Arghir, Ioan Iacob, Paul Radu, Ramona Tănase, plus veselie & antren (10 ani de Cafenele critice, seria a 2-a) (ediţia a 229-a); Dorin Ştefan şi Elsa Exarhu, Petru Gînj, Gabriela Massaci, Matei Stîrcea-Crăciun, Anda Ştefan (ediţia a 230-a); Anca Boeriu, Andreea Sandu, Ilina Schileru, Octavin Neculai, Vlăduţ Mavriche, Andreea Drăghicescu şi Adrian Branea, Robert-Nicolae Moreanu (despre proiectulArta la intrare) (ediţia a 231-a); Mircea Florian, Dragoş Andriana, Andrei Dinescu, Florin Manca/ Daath Yug, Cătălin Rădulescu/ Tzetze, Lucian Stan/ DJ Vasile (trupa lui FloriMan), Alexandru Unguru, Mişa Şerban, Alin State (echipa spectacolului Doi şi un tulnic, regia: Alexandru Unguru, scenografia: Cristian Stănoiu), Oana Sav (Uniunea Munţii Apuseni) (Întîlnirea anuală a Şcolii de tulnice/ Fundaţia Mircea Florian/ MotzArt/ Uniunea Munţii Apuseni) (ediţia a 232-a); Ioan Iacob, Mircea Roman, Aurel Vlad, Florentina Voichi, Iulia Deme, Raluca Băloiu şi Constantin Abăluţă (despre proiectul FIG/ expoziţia Afinităţi elective – FIG 3, la Galeriilor Carol) (ediţia a 233-a); Nora Iuga, Constantin Abăluţă şi Mircea Anghelescu, Mihaela Miroiu, Stelian Stativă, Aurel Vlad (Nora Iuga – 88, Constantin Abăluţă – 80) (ediţia a 234-a); Mircia Dumitrescu şi ZuZu Caratănase, Aurel Vlad (ediţia a 235-a); Gabriela Adameşteanu şi Mircea Alexandrescu, Adrian Branea, Ioana Ieronim, Radu Petrescu-Muscel (ediţia a 236-a); George Mihăiţă şi Adreia Bîrsan, Corina Constantinescu, Ioan Cristescu, Doina Papp (ediţia a 237-a); Cosmin Năsui, Cristi Farcaş, Maria Cornea, Gabriela Culic, Andreea Gheorghiu, Mirela Hagiu, Magda Isăcescu, Corina Perianu, Iris Bianca Teodorescu, Carmen Văideanu, Liviu Gavrilescu, Puiu Patzelt, Doina Mîndru, Cristian Vasile (despre proiectul şi expoziţia Women Power in Art) (ediţia a 238-a); Mircea Regneală, acad. Florin Filip, Voichiţa Dragomir, Corina Apostoleanu, Laura Rudeanu, Elena Tîrziman, Ionel Enache şi Mircea Anghelescu, Mihai Constantinescu, Robert Coravu, Mihaela Dragu, Octavian Gordon, Bogdan Jugănaru, Claudia Lungu, Radu Petrescu-Cîmpulung, Mihaela Racoviţeanu, Claudia Şerbănuţă (despre situaţia bibliotecilor) (ediţia a 238-a).