Joi, 18 noiembrie 2018, de la ora 18.00, la Muzeul Național al Literaturii Române (Strada Nicolae Crețulescu 8) va avea loc o întâlnire cu Mircea Mihăieș și Ilie Stepan pentru a lansa și dezbate împreună cartea unui dialog inedit, o retrospectivă ce așează cititorul într-un orizont de așteptare complex în care se developează imagini ale copilăriei, ale rezistenței prin muzică, în care se inserează subtil importanța valorilor, a demnității șiprezenței artistului pe scenă și în afara ei. Evenimentul, moderat de Andrei Partoș, va fi trasmis în direct prin vlogul FOC DE P.A.E. pe Facebook (Andrei Partoş) și pe Youtube (Psihologul muzical). Cartea va fi lansată pe 14 și pe 21 noiembrie, la Timișoara, la Librăria La Două Bufnițe și, respectiv, la Aula Magna a Universității de Vest, iar pe 17 noiembrie, la Târgul de carte Gaudeamus. AgențiadeCarte.ro este partener media.
Se poate trăi fără compromis, fără să te înjoseşti? Se poate, aşa cum s-a putut şi în comunism. Nu toţi au făcut compromisuri. Se fac şi azi compromisuri jenante, dizgraţioase. Cum se poate face artă fără compromis? Simplu: făcând arta în care crezi. Sigur că aş fi tentat să-i spun unui tânăr artist de azi să meargă înainte şi să rupă norii. Dacă se poate, asta trebuie să facă. Dar fără niciun compromis. I-aş sfătui pe tineri să aibă verticalitate şi să încerce să discute, dimineaţa, cu ei înşişi. Dacă atunci când te uiţi în oglindă poţi să te priveşti înseamnă că e bine. Trebuie să ştii să renunţi şi să urmezi drumul pe care ţi-l propui. Drumul cel mai sănătos este cel în care faci ceea ce ştii, atât cât ştii să faci. Acesta ar fi idealul. Urmează-ţi drumul! (Ilie Stepan)
MIRCEA MIHĂIEȘ (n. 1 ianuarie 1954) este profesor de literatură engleză şi americană la Universitatea de Vest din Timişoara. Între 2005 şi 2012 a fost vicepreşedinte al Institutului Cultural Român. Redactor-şef al revistei Orizont. Volume publicate: De veghe în oglindă (1989), Cartea eşecurilor. Eseu despre rescriere (1990), Femeia în roşu (1990, în colaborare cu Adriana Babeţi şi Mircea Nedelciu), Cărţile crude. Jurnalul intim şi sinuciderea (1995), Victorian Fiction (1998), Masca de fiere (2000), Atlanticul imaginar (2002), Scutul lui Perseu (2003), Viaţa, patimile şi cântecele lui Leonard Cohen (2005),Metafizica detectivului Marlowe (2008, tradus în Statele Unite în 2014), Despre doliu. Un an din viaţa lui Leon W. (2009), Ultimul Judt (2011), Ce rămâne. William Faulkner şi misterele ţinutului Yoknapatawpha (2012), Istoria lui Corto Maltese, pirat, anarhist şi visător (2014), Ulysses, 732.Romanul romanului (2016). A publicat şase volume în colaborare cu Vladimir Tismăneanu. Lucrează la o biografie ficţională a personajului Molly Bloom.
ILIE STEPAN (n. 24 noiembrie 1953), compozitor, chitarist, instrumentist (vioară, pian, blockflöte, percuţie, midi-programming), inginer de sunet, orchestrator, autor şi producător de proiecte muzicale. Membru fondator şi lider al grupurilor PRO Musica, Stepan Project, Stepan Project Blues Foundation. Iniţiator, împreună cu Horea Crişovan, al proiectului de chitară acustică „Anotimpurile ghitării”. A compus muzică pentru peste 100 de spectacole de teatru şi peste 50 de filme documentare şi de televiziune. Peste 1.000 de concerte cântate în întreaga carieră, în diferite formule. În premieră în România, a realizat cu PRO Musica prima operă folk (Creanga de cireş), primul concert rock în aer liber într-un spital de psihiatrie (Jebel, 1980), primul concert rock în aer liber într-un penitenciar (Timişoara, 2015). Primul muzician din România care, pe 20 decembrie 1989, a cântat (alături de Vasile Dolga) la Timişoara împotriva regimului dictatorial al lui Ceauşescu. Este autorul cântecului „Timişoara”, considerat „Imnul Revoluţiei Române” de la Timişoara, devenit ulterior imnul municipiului Timişoara. Piesa sa Şahul păcii (1988) este imnul oficial al Campionatelor Mondiale de Şah pentru Copii şi Tineret. Este membru de onoare al Societăţii „Timişoara”, cetăţean de onoare al municipiului Timişoara.
Volum apărut cu sprijinul SAI Erste Asset Management S.A.
Parteneri media: AGERPRES, Radio România Cultural, RFI, TV City, Observator Cultural, Cultura, Contemporanul, Agenţia deCarte.ro, publicația on-line IQool.
