În perioada 11 – 14 octombrie 2018, la ARCUB – Gabroveni și la Teatrul Mic, s-a desfășurat ediția a cincea a Platformei Internaționale de Teatru București, cu tema „istoria cu i mic”, un eveniment produs de Asociația Română pentru Promovarea Artelor Spectacolului (ARPAS) și finanțat de Institutul Cultural Român, Primăria București prin ARCUB – Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului București, British Council Romania, AFCN – proiecte culturale și UNITER, în parteneriat cu Teatrul Mic din București și Centrul de Teatru Educațional Replika. Această ediție a avut în program numai producții de teatru bazate pe povești personale, subiective și a pus accentul pe câțiva tineri creatori. Printre ei, regizoarea Ana Mărgineanu și dramaturgul Peca Ștefan, care vin cu „Trilogia anilor dispăruți” – ’89, ’96 și 2007, și regizoarea Carmen Lidia Vidu, cu seria „Jurnal de România”, episoadele Sfântu Gheorghe și Constanța. ”Jurnal de România este un proiect multidisciplinar conceput în 2016, care reuneşte filmul experimental, artele vizuale şi teatrul. Toate materialele sunt documentate jurnalistic din perspectivă antropologico-vizuală a comunităților privite din unghiul actorilor care locuiesc și activează acolo. ”Vreau să văd cum arată România mai puțin turistică și mai puțin televizată. E un punct de vedere asupra României 2016-2018, o țară în care sunt multe tensiuni, în care teatrul cunoaște mai mult ca oricând lupte interne și în care viața de zi cu zi e măcinată de probleme sociale, politice și culturale. Spectacolul de teatru se dorește a fi un vehicul de comunicare. Îmi propun să cercetez emoția orașelor din România. Prin actori, redescopăr România”. (Carmen Lidia Vidu)
Sâmbătă, 13 octombrie, la ARCUB – Gabroveni, a avut loc loc spectacolul ”Jurnal de România. Sfântu Gheorghe”, o producţie a Teatrului „Andrei Mureşanu“, care a avut premiera pe 30 septembrie 2016. Costume: Raluca Alexandrescu; muzică: Luiza Zan, Kónya Ütö Bence; foto: Vargyasi Levente; colaj video: Vetró Baji; distribuţie: Sebastian Marina, Daniel Rizea, Ioana Alexandrina, Costea, Ion Fiscuteanu, Elena Popa, Costi Apostol.
Duminică, 14 octombrie, tot la ARCUB – Gabroveni, a avut loc spectacolul ”Jurnal de România. Constanţa”, o producţie a Teatrului de Stat Constanţa, care a avut premiera pe 3 martie 2017. Costume: Lăcrămioara Dumitraşcu; coregrafie: Cristiana Drăgan; editare foto-video: Cristina Baciu; distribuţie: Mirela Pană, Lana Moscaliuc, Turchian Guzin Nasurla, Laura Iordan Adrian, Alina Mantu, Florina Stănculeţ. La finalul fiecărui spectacol a avut loc o sesiune de Q&A, în care publicul a putut dialoga cu actorii și regizoarea spectacolelor. Moderatoare au fost Cristina Modreanu și Ada Solomon.
”Jurnal de România nu era tipul meu de a mă articula pe scenă. Datorez foarte mult echipei Teatrului din Sfântu Gheorghe. Aici a fost bucătăria. Nu știam nimic. Știam doar că am o nevoie disperată de a sta de vorbă cu niște oameni, să știu dacă sunt eu nebună sau ceva nu funcționează în țara asta. Asta era singura mea problemă. Ascultându-i, într-o lună, o lună și un pic, m-au plimbat prin viețile lor, prin apartamentele lor. Constanța a fost mult mai relaxată. Știam ce-mi doresc, nu mai aveam frica că o să-mi bat joc de intimitățile lor, că o să devin un jurnalist de investigație care vrea doar să speculeze micimile din viețile lor. Miza a fost să avem un dialog și să devenim parte actantă din oraș, din societate, din teatru, să nu mai bifăm doar spectacolele, publicul. În acest moment sunt trei Jurnale: Sfântu Gheorghe, Constanța și Timișoara. Mi-am dorit ca la fiecare Jurnal să fie 6 actori și fiecare text să aibă 10 minute. La Constanța și la Timișoara am numai fete și nu mi-am dorit să fie așa pentru că ieșisem dintr-un proiect care era feminist. Chiar dacă sunt feministă, nu mi-am dorit ca Jurnalele să fie identificate cu o notă feministă, să merg în zona aceea de nișă. Doar că în urma castingului nu am avut de ales. În confesiunile actrițelor din Constanța se simte lipsa tatălui, imaginea paternă se simte. Bărbatul, cred că este o problemă în Constanța. Îi avem pe Mazăre și pe Băsescu, cele două figuri paterne ale spectacolului, cam atât. În acest moment mă preocupă ca spectacolele pe care le-am făcut să existe în România și în afara României. Sunt tipul de regizor care nu își ia banii și merge mai departe la următorul teatru. Mi se pare indecent să nu mă preocupe calitatea spectacolului și felul în care este prezentat. Am învățat prin Jurnal de România să îi ascult pe ceilalți care sunt foarte diferiți de mine. Vreau să le ascult punctul de vedere, iar asta se naște doar prin dialog. Toate monoloagele sunt construite în urma unor lungi dialoguri, eu puneam o întrebare și ascultam ca să pot să o adresez pe a doua. Personajul principal al Jurnalului de România este orașul”, a spus Carmen Lidia Vidu.
”Jurnal de România” este un spectacol de teatru documentar. În ”Jurnal de România” actorii vorbesc despre vise, aspirații, nemulțumiri din viața personală, profesională sau socială. Își deschid sufletul și te fac să fii parte din viața lor. Cu toții știm că jurnalul te ajută să te descarci emoțional, să elimini durerea sau să intensifici bucuria unui moment. Spectacolele lui Carmen Lidia Vidu te fac părtaș la toate aceste lucruri, sunt o terapie atât pentru actori cât și pentru spectatori. Este aproape imposibil să nu pleci de la spectacol cu întrebări precum ”Ce am făcut eu până acum cu viața mea? Ce fac pentru orașul în care trăiesc ?” Vizionarea unui astfel de spectacol este un soi de introspecție care merită încercată.
Simona IONIȚĂ
