Între 11-14 septembrie 2018, în cadrul Festivalului Capitalelor Națiunilor Centenare (FCNC, 10-17 septembrie 2018), are loc ”Turneul CentenArt”, un program cultural, literar şi de educaţie culturală care pune în dialog personalități din Capitalele Centenare cu liceenii bucureşteni. Sunt invitate personalități marcante din România și Serbia, care vor prezenta publicului licean discursuri poetice, literare și identitare: actrița și scriitoarea Ioana Crăciunescu, prozatorul Ioan Groșan (Liceul Pedagogic ”Anastasia Popescu”, marți, 11 septembrie 2018, ora 15:00, director: Mona Șerbănescu), poetul și traducătorul Adam Puslojić, membru de onoare al Academiei Române (Școala Centrală, miercuri, 12 septembrie 2018, ora 13:00, profesor: Maria Postu), scriitoarea Gabriela Adameșteanu, prof.univ.dr. Silviu Angelescu (Colegiul Național Bilingv ”George Coșbuc”, joi, 13 septembrie 2018, ora 12:00, profesor: Alina Teodora Roșca) și academicianul Eugen Simion (Colegiul Național ”Iulia Hasdeu”, vineri, 14 septembrie 2018, ora 12:00, director: Carmen Elena Almășan), Coordonatorul și moderatorul ”Turneului CentenArt” este scriitorul Dan Mircea Cipariu. AgențiadeCarte.ro este partenerul media al programului.
În anul 2018, se împlinesc 100 de ani de la crearea României Mari. Festivalul Capitalelor Națiunilor Centenare este un eveniment inițiat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române, Teatrul de Comedie și Teatrul Dramaturgilor Români. Acesta își propune celebrarea Centenarului în context european, invitând la București, în perioada 10-17 septembrie 2018, alte nouă state care sărbătoresc Centenarul pe parcursul acestui an: Polonia, Austria, Republica Moldova, Ungaria, Letonia, Lituania, Estonia, Cehia, Slovacia. Festivalul va cuprinde mai multe secțiuni: teatru, muzică, film, poezie, expoziții, conferințe și o componentă gastronomică.
Având ca obiectiv general schimbul cultural în spațiul european, instituțiile implicate în organizarea acestui Festival vor organiza și prezenta: seri de poezie și muzică jazz cu poeți reprezentativi din țările invitate, 10 spectacole de teatru, conferințe specifice, sub egida AICT, pe tema Teatrul în ultimii 100 de ani, cu specialiști din toate cele 10 țări invitate, filme de artă reprezentative și concerte de muzică contemporană în țările implicate în proiect, standuri culinare cu mâncare tradițională în țările centenare.
Ioana Crăciunescu (actriță de teatru și cinema și poetă) s-a născut la 13 noiembrie 1950, în București. În 1973 a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale din București și a devenit actriță a Teatrului Nottara. A publicat volumele: „Scrisori dintr-un
câmp de maci”, Cartea Românească, București, 1979; „Duminica absentă”, Cartea Românească, București, 1980; „Supa de ceapă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; „Iarna clinică”, Cartea Românească, București, 1983; „Mașinăria cu aburi”, Editura Eminescu, București, 1984; „Creștet și gheare”, Cartea Românească, București, 1998; „Supa de ceapă / Soupe à l’oignon”, Editura Brumar, Timișoara, 2007; ”Mon General”, Editura Tracus Arte, București, ”Piața Chibrit”, Editura Charmides, Bistrița, 2017.
Filmografie: ”Actorul și sălbaticii” (1975); ”Ediție specială” (1978), ”Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii” (1979), ”Artista, dolarii și ardelenii” (1980), ”De ce trag clopotele, Mitică?” (1981), ”La capătul liniei” (1982), ”Femeia din Ursa Mare” (1982), ”Să-ți vorbesc despre mine” (1987), ”Duminica în familie” (1987), ”Quelque part vers Conakry” (1992), ”Mensonge” (1993), ”Pullman paradis” (1995), ”Undeva la Palilula” (2012), ”Sieranevada” (2016). Este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariștilor români, a UCIN și UNITER.
Ioan Groşan (n. 1954) a absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Debutul său cu volumul de povestiri „Caravana cinematografică” din 1985 a fost distins cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor. A fost de-a lungul timpului profesor, director artistic al studioului de creație cinematografică al Ministerului Culturii, precum şi publicist-comentator la mai multe reviste şi ziare. În 2009, povestirea „Caravana cinematografică” a fost ecranizată de regizorul Titus Muntean. Povestirile sale au fost traduse în rusă, în franceză, germană, engleză, poloneză, maghiară, rusă şi vietnameză. Cărți recent publicate: „Un om din Est”, roman, Editura Tracus Arte, 2010, ”Lumea ca literatură. Amintiri” (Polirom, 2014) ”Lumea ca literatură. Alte amintiri” (Editura Polirom, 2017).
Gabriela Adameșteanu, absolventă a Facultății de litere, redactor la Editura Științifică și Enciclopedică (până în 1985) și lector la Cartea Românească (până în1990). Redactor șef al revistei 22 (1991-2005) și al suplimentului Bucureştiul cultural (2005-2013). Premiul Hellman-Hammett pentru jurnalism atribuit de Human Rights Watch (2002). Vicepreşedintă (2000-2004) şi apoi preşedintă a Centrului PEN Român (2004-2006). Membră a Juriului Uniunii Latine (2007-2009). Preşedintă de onoare a primei ediţii a Premiului Goncourt Românesc (2013). Chevalier de L’Ordre des Arts et des Lettres (2014). Romanele ei au primit numeroase premii naționale, sunt constant reeditate, au fost traduse în 16 limbi, la edituri mari (Gallimard, Aufbau Verlag) și bine primite de critica internațională: Drumul egal al fiecărei zile, 1975;
Dimineaţă pierdută, 1984; Întâlnirea, 2007; Provizorat, 2010. Sub tipar la Polirom se află cel mai recent roman, Fontana di Trevi, care încheie așa numita ”trilogie a Letiției”. A mai scris proză scurtă (Dăruieşte-ţi o zi de vacanţă, 1979; Vară-primăvară, 1989, Gara de Est, 2008), două volume de jurnalism (Obsesia politicii, 1995; Cele două Românii, 2000), un volum de memorialistică (Anii romantici, 2014). Romanul Dimineaţă pierdută a fost dramatizat şi pus în scenă de Cătălina Buzoianu la Teatrul Bulandra (decembrie 1986 – februarie 1990), într-un spectacol devenit clasic.
Silviu Angelescu s-a născut la 24 ianuarie 1945, la București. Folclorist, etnolog, antropolog, teoretician literar, eseist şi prozator, eminent profesor al Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti. Studii: Facultatea de Filologie a Universitatii din 
Bucuresti, între 1967 și 1972. Doctor în filologie, în 1983, cu o teză despre portretul literar. Profesor universitar la Catedra de Etnologie și Folclor, Facultatea de Litere a Universității Bucuresti; a fost directorul Institului de Istoria Artei „G. Oprescu“ al Academiei Române. Lucrări publicate (selectiv): Portretul literar, Editura Univers, 1985, Premiul „G. Călinescu“ pentru critică literară; Calpuzanii, Editura Cartea Româneasca, 1988, Premiul „lon Creangă“ al Academiei Române; Mitul si literatura, Editura Cartex, 1995; editia a II-a, Editura Univers, 1999, Legenda, Editura Cartex, 1995.
Adam Puslojić (n.1943) este poet şi traducător sârb, născut în satul Cobişniţa, din apropierea graniţei cu România. După absolvirea studiilor de filologie ale Universităţii din Belgrad, Puslojić debutează, în 1967, cu volumul de poezii ”Postoji Zemlja” (Există pământul). Se face remarcat ca un foarte bun traducător de literatură română contemporană, lista autorilor traduşi fiind impresionantă: Mihai Eminescu, Marin Sorescu, George Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Nichita Stănescu, Ion Barbu, Mircea Dinescu, Petre Stoica, Geo Bogza, Adrian 
Păunescu şi mulţi alţii. Poeziile lui Adam Puslojić au fost traduse în peste 20 de limbi, tălmăcirea poemelor sale în limba română fiind semnată de Nichita Stănescu şi Ioan Flora. În 1995, devine membru de onoare al Academiei Române şi al Academiei de ştiinţă, literatură şi arte din Oradea. În Serbia, Adam Puslojić este laureat al Premiului pentru contribuţia la cultura naţională şi al Premiului Ivo Andrić pentru Opera omnia (2014). În prezent trăieşte şi lucrează la Belgrad şi pe Valea Timocului, la ţară. Cărţi publicate în limba română: ”Plâng, nu plâng” (1991), ”Adaos” (1999), ”Versuri din mers” (2003), ”Trimitor la vise”, (2005), ”Tăcere lustruită” (2006), ”Asimetria durerii” (2009), ”Exaltare din abis, Inscripţii abrupte, Culmea” (2016).
Academician Eugen Simion, născut în 1933, reputat critic și istoric literar, eseist, editor. A absolvit Facultatea de Filologie din cadrul Universității din București, unde i-a avut profesori pe Tudor Vianu, Alexandru Rosetti și Iorgu Iordan. În 1969 și-a susținut doctoratul cu teza „Eugen Lovinescu, scepticul mântuit“, sub coordonarea lui Șerban Cioculescu. Cercetător în colectivul „Eminescu“ condus de D. Panaitescu-Perpessicius. Profesor de literatură la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A predat cursuri de cultură și civilizație românească la Université Paris IV (Sorbonne) și a fost profesor invitat la Ecole Normale Supérieure de Paris (Fontenay-aux-Roses). Director al Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu“ al Academiei Române.
Membru marcant al Academiei Române, titular din 1992, la numai un an după ce a fost ales membru corespondent. În perioada 1998-2006 a fost președinte al Academiei Române. A inițiat și coordonat proiecte fundamentale ale Academiei Române, între care se numără „Dicționarul general al literaturii române“, facsimilarea integrală a manuscriselor lui Mihai Eminescu, colecția, de tip Pléiade, „Opere fundamentale“, din care au apărut până acum peste 200 de volume. În mandatul său a fost inițiat și inaugurat noul sediu al Bibliotecii Academiei Române.
Fondator (1999) și președinte al Fundației Naționale pentru Știință și Artă sub egida Academiei Române. În anul 2001 a inițiat Colocviului Internațional „Penser l’Europe“, desfășurat sub patronajul Academiei Române, ajuns la ediția a XVI-a, ce reuneşte anual reprezentanţi ai elitei culturale şi ştiinţifice europene.
Este membru al Academiei Europea (Londra), Academiei Regale de Științe și Litere din Danemarca, al Academiei de Științe Morale și Politice din Franța, al Academiei din Atena și al Academiei de Științe din Moldova.
Dan Mircea Cipariu (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul ,,Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2018, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro Culturart, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agențiadecarte.ro, spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său singurătatea vine pe facebook, publicat în anul 2012 la Editura Tracus Arte din București, este considerat de editorul Cosmin Perța „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 și nu numai”. În prezent, lucrează la tema doctorală de cercetare „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București.
Festivalul Capitalelor Națiunilor Centenare
Organizatori: Primăria Municipiului București, Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, Teatrul de Comedie, Teatrul Dramaturgilor Români
Proiect cultural finanțat de: Primăria Municipiului București
Cu sprijinul: Ministerul Culturii și Identității Naționale, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, ARCUB, Muzeul Național de Artă al României, Teatrul Național București, Galateca
Sponsori: FORD Neste Automotive, Philips Lighting – Signify, Domeniile Sâmburești, Aqua Carpatica, Stalinskaya, Angst, Șerban & Asociații, Pow Wow, Jos Pălăria, Distrikt 42
Parteneri: Ambasada Austriei în România, Ambasada Republicii Cehe în România, Ambasada Republicii Estonia în România, National Film Centre of Latvia, Latvian Writers’ Union, Ambasada Republicii Lituania în România, Ambasada Republicii Polone în România, Institutul Polonez din București, Ambasada Republicii Slovace în România, Poșta Română, Golden Tulip, Clubul UNESCO Adolescenții, Romfilatelia, Proud to be Romanian, Fundația „Principesa Margareta a României”
Parteneri media speciali: Un eveniment reflectat de: TVR / Eveniment recomandat de: RFI România, România Liberă, Academia Cațavencu
Parteneri media: Digi 24, Radio România Cultural, Observator Cultural, Blitz Tv, Șapte Seri, Metropotam, Ziarul Metropolis, Agentia de carte, Orașul Vechi, Verbs describes us, Contemporanul, Phoenix Media, Trinitas
