spot_img

Seară cu filme româneşti, la Fotogalerie Wien

Sâmbătă, 22 septembrie 2018, Institutul Cultural Român de la Viena organizează în parteneriat cu Galeria Posibilă o seară cu filme româneşti la Fotogalerie Wien. În intervalul orar 15:00 – 21.30 vor fi prezentate producțiile Ionaș visează că plouă (2017, regia Dragoș Hanciu), Aferim! (2015, regia Radu Jude) şi Concurs (1982, regia Dan Piţa), alături de o selecţie de filme de amatori din arhiva Asociației Naționale a Cinecluburilor și Realizatorilor Neprofesioniști de Film din România. Curatoarea selecţiei de film este Ana Szel. Evenimentul este organizat în cadrul proiectului expoziţional de fotografie și video Peisaj, prezentat până pe 6 octombrie la Fotogalerie Wien. Intrarea la eveniment este liberă. Prezentarea filmelor va fi realizată de Dragoș Hanciu.

Expoziţia Peisaj cuprinde opt proiecte, lucrări de fotografie și video, care prezintă modalități de integrare şi de întrebuinţare a peisajului în artă. Proiectul expoziţional este organizat de Fotogalerie Wien şi Galeria Posibilă, cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Viena, al Cancelariei Federale a Austriei şi al Departamentului pentru Cultură al Oraşului Viena (MA7). Expoziția cuprinde lucrări semnate de artiștii Bogdan Bordeianu, Irina Botea Bucan, Lucian Bran, Michele Bressan / Bogdan Gîrbovan, Florin Ghenade, Nicu Ilfoveanu, Ana Țaran, Mihai Șovăială / Valentin Cernat / Ovid Pop. Expoziția propune modalități de a privi, arăta și înțelege peisajul: dintr-o perspectivă estetică și ecologică; peisajul în relație cu timpul, istoria și memoria; peisajul ca spațiu narativ personal sau cel al comunității. Astfel, proiectul invită la contemplare și definiri ale peisajului.

„Peisajul presupune implicit o apropriere culturală a naturii, o privire reflexivă asupra unei puneri în scenă prealabile. În filmul de ficțiune, geografia participă ca determinant la nivel dramaturgic și actualizează în plan conceptual o lume posibilă. Povestea, personajele sunt guvernate și se dezvoltă în raport cu acest spațiu al proiecției comune, care generează, în contextul selecției de filme românești, o reiterare istorică, o construcție personală, ori o reflecție asupra unor metodologii de lucru în diverse perioade istorice și formate conceptuale.

Cinemaul aduce cu sine moduri de utilizare a spațiului natural, dictate de concepții regizorale sau de practici de lucru specifice. În studiul documentar, Ionaș este mediatorul vizual al perimetrului pe care îl păzește, astfel încât prezența nocturnă a acestuia sublimează absența peisajului propriu-zis. Mitologia lui intimă proiectată pe un teren invizibil, circumscris doar de adâncimea câmpului sonor poate fi un exemplu de geografie care se sustrage obiectualizării.

Într-o stare de racord perpetuu dat de trecerea egală a timpului în natură, peisajul împrumută veridicitate oricărei încercări de reconstrucție a unei epoci istorice. Capacitatea filmului de a transporta familiaritatea vizuală a spațiului geografic constituie invariabil un alibi în sprijinul convențiilor de reprezentare pe care le îmbracă construcția narativă, funcționând în același timp ca fundal anonim al ficțiunii și ca sursă generatoare de povești și sensuri.

Pe de altă parte și dintr-un alt timp istoric care vine cu propriile formate de gândire colectivă, peisajul devine recipientul unei fabule în care geografia stabilește logica acțiunii. Pădurea, generoasă cu metafora vizuală întreține ambiguitatea semantică a parcursului.

Spațiul amatorului, al cine-entuziastului are potențialul de a reda un prezent istoric nemediat, spontan, folosind perspectiva de jos în sus a martorului ocular. Imaginile cu studenți din vacantele de vară sunt capitole ale unei microistorii documentate vizual, care vin să umple golurile lăsate de reprezentările instituționalizate ale istoriei.“ (Ana Szel)

Ana Szel a început studiul pianului la vârsta de 4 ani și a debutat ca solistă cu orchestră la 9 ani. Câștigătoare a numeroase premii la competiții naționale și internaționale, a susținut concerte și recitaluri în mai multe țări. Împreună cu Ana Lungu a regizat, scris și produs lungmetrajul Burta balenei) film selecționat la în secțiunea „Cineasti del Presente“ la Festivalul de Film de la Locarno, Festivalul de Film de la Sarajevo, Vancouver Film Festival. A lucrat ca director de casting și asistent de regie la Moartea domnului Lăzărescu. Pasionată de film și de potențialul poetic al cantităților de date ordonate, a fost membru în grupul de lucru pentru revitalizarea Arhivei Naționale de Filme inițiat de Ministerul Culturii. Din 2016, coordonează arhiva de documente Sahia Film.

Dragoș Hanciu s-a născut în 1993 în Orăștie, un oraș mic din Transilvania, România. A petrecut mare marte din timp pe skateboard, ceea ce l-a adus în contact cu fotografia și camera video. În 2012 a început să studieze regie de film la UNATC București, unde a intrat prima dată în contact cu filmul analog. În 2014, Dragoș a realizat primul film documentar de scurt metraj, Brudina inclus în festivaluri din România și Europa. După absolvirea facultății, a participat la Workshopul Aristotel unde a realizat al doilea film documentar, Ionaș visează că plouă, premiat în 2017 la Festivalul de Film din Edinburgh și la alte festivaluri de film experimental din SUA. În prezent, el lucrează la primul său film documentar de lung metraj. De-a lungul timpului, s-a întors adesea în Orăștie, unde a lucrat la proiectul său de fotografie care s-a concretizat în prima lui expoziție de fotografie.

Proiectul este realizat cu sprijinul Arhivei Naționale de Filme – Cinemateca Romana și a Asociației Naționale a Cinecluburilor și Realizatorilor Neprofesioniști de Film din România.

Institutul Cultural Român de la Viena

Argentinierstr. 39, 1040

www.rkiwien.at | www.facebook.com/RKIWien.ICRViena

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508